România, prima în topul țărilor europene care nu se tem de inteligența artificială. Sociologii explică: Nu conștientizează riscurile

Un sondaj publicat recent de platforma britanică de cercetare de piață și analize de date, YouGov, arată că România este printre țările cu o atitudine pozitivă față de inteligența artificială. Oamenii nu sunt speriați de această tehnologie nouă, în comparație cu alte țări mai dezvoltate economic. Astfel, sociologii vin cu explicații și spun de unde vine, de fapt, acest entuziasm al românilor.

Românii nu sunt speriați de inteligența artificială

Sondajul publicat de platforma YouGov arată că românii folosesc inteligența artificială cel puțin o dată pe săptămână pentru interese personale. Țara noastră a obținut un procent de 35%. La acest capitol, Olanda (43%) și Spania (41%) au obținut scoruri mai mari. De asemenea, românii folosesc instrumente cu AI și la muncă, în proporție de 27%. Nu departe e și Spania, cu 29%. La polul opus, aproape jumătate dintre persoanele chestionate din Italia (46%) și Germania (45%) au declarat că nu folosesc niciodată inteligența artificială la locul de muncă.

Spania și România sunt cele mai deschise, entuziasmate când vine vorba de aplicațiile cu inteligență artificială. Întrebați dacă au un sentiment pozitiv sau negativ cu privire la AI, cele două țări sunt la egalitate când vine vorba de pozitivitate (37%), plasându-le în fruntea clasamentului. Părerile negative sunt mai multe în Spania (20%), decât în țara noastră (18%). Oamenii care se tem cel mai mult de inteligența artificială sunt cei din Marea Britanie, cu 22% păreri pozitive și 45% păreri negative.

În același timp, 55% dintre respondenții români consideră că sunt mai importante impunerea unor reglementări de la Guvern, chiar dacă ar încetini dezvoltarea inteligenței artificiale. Acest procent plasează țara noastră pe ultimul loc. Aproape de noi sunt Germania (59%) și Italia (60%). Cu cele mai mari procente, peste jumătate din cei chestionați (78%), se clasează Marea Britanie. Consideră că regulile sunt mai importante decât ritmul dezvoltării AI.

Digi24.ro

George Simion, după ce Dragoș Sprînceană l-a numit „trădător de țară”: „Minciuni. Le fuge pământul de sub picioare”

Universitatea din România care are un regulament privind utilizarea AI

Politehnica București este una dintre primele universități din Uniunea Europeană care a introdus un regulament privind utilizarea inteligenței artificiale. Acesta se aplică atât studenților, cât și profesorilor, cercetătorilor și personalului administrativ.

Digisport.ro

Surpriză de proporții: nu se mai ascund! ”Cuplul anului” a apărut la Super Bowl

„Noi avem un regulament la nivelul universității. În regulamentul de utilizare al acestor instrumente AI, e în regulă să folosim acel conținut doar dacă, bineînțeles, acordăm drepturi de autor. Adică trebuie să cităm corespunzător: să zicem, acesta este un paragraf generat, dacă este cazul, nu neapărat ca și conținut generat, conținutul este al studenților, ci rescris, înfrumusețat. Atunci ei vor menționa”, a declarat Ciprian Dobre, prorector Universitatea Politehnică București.

Potrivit documentului, AI-ul trebuie folosit „într-un mod care respectă valorile de bază ale umanității, precum demnitatea umană, libertatea, autonomia individuală, egalitatea și nediscriminarea, drepturile și libertățile fundamentale, fără să discrimineze sau să marginalizeze persoane sau grupuri”. Astfel, regulamentul precizează că inteligența artificială „poate fi folosită ca instrument de sprijin” și nu de „înlocuire în activități care implică efort intelectual propriu”. De asemenea, în momentul în care se folosește AI în diverse lucrări, trebuie să se menționeze acest aspect.

De asemenea, și în alte universități studenții sunt obligați să declare dacă și în ce mod s-au folosit de inteligența artificială. Tinerii înscriși la SNSPA trebuie să completeze o declarație după ce au făcut o lucrare scrisă. Cu toate acestea, au existat situații în care studentul a luat informațiile în totalitate de pe aplicațiile cu AI, fără să verifice, problemă ce a fost, ulterior, depistată de profesor.

„Dacă a folosit softul acesta pentru a redacta lucrarea, nu pentru a căuta bibliografie, de exemplu, nu are dreptul să predea lucrarea. Am întâlnit situații în care în lucrare erau autori care nu existau, cărți care nu existau”, a afirmat Valeriu Frunzaru, prodecan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA.

Lipsa cunoștințelor, un motiv de entuziasm?

Contactat de FANATIK, sociologul Mihai Rusu a oferit câteva explicații cu privire la acest fenomen, în contextul în care românii sunt mai încântați de inteligența artificială decât cetățenii țărilor europene mai dezvoltate economic. Acesta susține că, pe lângă faptul că oamenii văd acest instrument ca pe unul extrem de util în viața de zi cu zi, este vorba și despre o lipsă de cunoaștere cu privire la aceste noi tehnologii, mai exact, cu privire la riscurile lor.

„Motivul pentru care românii se declară mai entuziasmați cu privire la inteligența artificială este că văd în aceasta un instrument foarte practic de rezolvare a unor probleme personale, dar și de muncă, într-un context în care societatea românească este foarte puțin digitalizată. Cred că cele două aspecte sunt corelate, în sensul că cu cât o societate este mai digitalizată, cu atât crește conștiința publicului cu privire la pericolele pe care supra-digitalizarea, prin introducerea și masificarea inteligenței artificiale, le aduce, inclusiv asupra posibilității pierderii locurilor de muncă.

Oricum, în România, noi avem o societate foarte puțin digitalizată, e foarte posibil că această conștiință a efectelor negative pe care le aduce inteligența artificială să nu fie atât de prezentă”, a declarat sociologul Mihai Rusu.

Sociologul pune accent pe faptul că „acele societăți care se declară foarte entuziasmați cu privire la adoptarea și utilizarea acestor tehnologii nu conștientizează în aceeași măsură partea negativă, partea de riscuri, potențialul acesta disruptiv”.

ChatGPT vs. instituții

Întrebat dacă românii vor alege să-și ia o informație direct de la instituție, în detrimentul platformei ChatGPT, sociologul a afirmat că „încrederea în instituțiile publice din România este aproape la pământ”. În același timp, sociologul Mihai Rusu a afirmat că aplicațiile de acest tip duce la decredibilizarea expertizei umane.

„Instrumentele bazate pe inteligența artificială de tip ChatGPT reflectă un proces mai amplu în care expertiza umană este decredibilizată și, în același timp, toate aceste instrumente bazate pe inteligența artificială vin cu o iluzie a instantaneității cunoașterii. În sensul că un utilizator pune o întrebare la care primește un răspuns personalizat care e camuflat într-o mască a obiectivității și a neutralității”, a punctat expertul, pentru FANATIK.