Puterea de cumpărare a populației e de așteptat să se diminueze „simțitor”, mai ales din cauza scumpirilor mari din ultima perioadă, potrivit unui raport al BNR, citat de Ziare.com.
Față de ultimul raport realizat de BNR, rata de creștere a îndatorării a accelerat, creditele ipoticare fiind în centrul acestei accelerări. Problema cea mai mare va fi a persoanelor cu venituri mici, care nu vor mai putea să-și achite ratele la bancă. Cu toate acestea, arată BNR, toate categoriile sociale din România sunt în pericol.
Rata la inflație în segmentul mărfurilor alimentare se va traduce în diminuarea clară a puterii de cumpărare a populației raportat la veniturile disponibile, potrivit ”Raportului asupra stabilității financiare”, întocmit de BNR în iunie 2022.
Situația va pune presiune mare asupra capacității persoanelor de a returna datoriile și ratele la bănci, în special în cazul creditelor ipotecare, unde ratele sunt mai mari.
Raportat la Uniunea Europeană, gospodăriile din România au cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu alimente și băuturi nealcoolice (25.2%), în raport cu media europeană de 15%. Așadar, 25% din salariu oamenilor se duce pe alimente și băuturi fără alcool, arătând nivelul ridicat al prețurilor în raport cu salariile mici. De asemenea, România are printre cele mai ridicate ponderi alocate băuturilor alcoolice și tutunului (5.5%), semn că românii cheltuie o parte semnificativă din salariu pe alcool și țigări.
Persoanele cu venituri mici cresc și mai mult această proporție, această categorie fiind extrem de vulnerabilă în fața valului de scumpiri din țara noastră, arată BNR. În consecință, numărul românilor care vor avea dificultăți în a trece peste zi, din punct de vedere financiar, va crește.
În paralel, băncile au început să acorde mai ușor credite, după o relaxare post Covid-19, însă acest lucru se traduce printr-un grad accelerat al îndatorării pentru români. Specialiștii avertizează că îndatorarea totală a populației s-a majorat cu 9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Creditele ipotecare reprezintă 56% din total, având cea mai mare rată de creștere (12%).
O altă problemă în vizorul BNR e evoluția ratei creditelor neperformante la bănci în următoarea perioadă, în special pentru cei ce au apelat la suspendarea ratelor la plată cu ajutorul OUG 37/2020. Aceștia nu fac față ratelor și nu au reușit să se redreseze, în ciuda faptului că și-au suspendat ratele în timpul pandemiei.
În consecință, 16% dintre aceste credite sunt considerate neperformante, cu 10% mai mult decât oamenii care nu au apelat la suspendarea plății ratelor.