România rămâne fără absolvenți de facultate. Criza educațională care poate paraliza piața muncii

Numărul absolvenților de facultate din România scade îngrijorător, iar sistemul educațional nu reușește să țină pasul cu cerințele pieței muncii. Această criză ar putea paraliza dezvoltarea economică și agrava deficitul de specialiști în sectoare vitale precum IT, sănătate și inginerie. Ce recomandări are un cadru didactic cu experiență?

Topul țărilor cu cei mai puțini tineri absolvenți de studii superioare

Eurostat a publicat un nou raport privind educația în Uniunea Europeană. Conform acestuia, ținta UE prevede ca, până în 2030, cel puțin 45% dintre tinerii cu vârste între 25 și 34 de ani să fi absolvit o formă de învățământ superior (nivelurile ISCED 5-8).

În 2024, deja 44,2% dintre tinerii din această grupă de vârstă atinseseră nivelul de educație terțiară. Dintre cele 242 de regiuni NUTS 2 pentru care există date, 84 au atins sau depășit deja obiectivul stabilit de UE.

Cine conduce clasamentul la cei mai mulți licențiați

La vârful clasamentului, 25 de regiuni au raportat că cel puțin 57,5% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani aveau studii superioare finalizate. Printre acestea se numără capitalele din Belgia, Danemarca, Irlanda, Spania, Franța, Lituania, Ungaria, Țările de Jos, Polonia, Slovacia și Suedia.

Digi24.ro

Noi detalii despre traseul lui Dani Mocanu în Italia: S-a distrat câteva luni într-o localitate exclusivistă, apoi a fugit lângă Napoli

De asemenea, raportul evidențiază și alte regiuni de top printre care șase regiuni din nordul Spaniei, specializate în industrii avansate de producție și sectorul auto; ambele regiuni rămase din Irlanda, axate pe farmaceutic, științele vieții și electronică; Utrecht și Groningen din Țările de Jos, cu industrii high-tech și tehnologii verzi; provincia Brabant Wallon din Belgia, cu industrii bazate pe cunoaștere; Midi-Pyrénées din Franța, renumită pentru aeronautică; precum și Cipru și Luxemburg.

Digisport.ro

Imagini neverosimile: Cristiano Ronaldo, roșu direct pentru un gest golănesc! A urmat un întreg "show"

De ce România se numără printre statele cu procentaj minim de foști studenți

La polul opus, 24 de regiuni au înregistrat mai puțin de 26,5% dintre tinerii cu vârste între 25 și 34 de ani cu studii superioare. România se află printre țările cu cei mai puțini oameni cu studii superioare. Dintre cele 8 regiuni ale țării, 7 se regăsesc în acest grup, excepția fiind București-Ilfov, regiunea capitalei.

Alte regiuni cu nivel scăzut de tineri absolvenți se găsesc în:

• Ungaria – 6 din 8 regiuni, excepțiile fiind Budapesta și Pest;
• Italia – 4 regiuni, inclusiv Sicilia și Sardinia;
• Cehia – Severozápad și Střední Čechy;
• Franța – Corsica și Guyane;
• Grecia, Croația și Portugalia – Sterea Elláda, Panonska Hrvatska și Região Autónoma dos Açores.

Ce explică decalajul educațional dintre București și restul orașelor?

Plecând de la datele studiului Eurostat, FANATIK a contactat un specialist în educație pentru a explica de ce România se află printre țările cu cei mai puțini tineri cu studii superioare.

Potrivit lui Mihai Maci, lector în cadrul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene al Universităţii din Oradea, țara noastră se confruntă cu un centralism administrativ puternic, modelat după sistemul francez, în care o proporție mică a populației și o parte semnificativă din PIB se concentrează în capitală.

„Noi avem o formă de centralism administrativ pe model francez. Asta înseamnă că o zecime din populație și 25% din PIB se produce în capitală.

Și dincolo de asta avem modelul acela ce se numește colonizarea internă. Anume, în capitalele de provincie, ca să zic așa, în spețe, în Cluj, în Iași, în Timișoara, într-o anumită măsură în Craiova sau în Constanța, se mai întâmplă ceva.

Dincolo de astea e provincie sau, cum spune neamțul, interland, adică e o zonă rurală ce deservește marilor metropole urbane”, a explicat, pentru FANATIK, Mihai Maci.

A afectat urbanizarea forțată nivelul de educație din România?

Specialistul subliniază că România are numeroase orașe care nu mai corespund criteriilor urbane reale, fiind mai degrabă sate declarate orașe în perioada comunistă, pentru a îndeplini planurile de dezvoltare ale lui Ceaușescu.

În prezent, aceste localități își păstrează statutul urban mai mult pentru avantajele administrative și financiare. Această realitate ar putea explica și numărul scăzut de tineri absolvenți în multe regiuni ale țării, unde lipsa oportunităților educaționale, a infrastructurii și a unei economii locale solide determină tinerii să plece către marile centre universitare sau chiar în străinătate.

„Orașele noastre sunt foarte diferite între ele. La un moment dat, prin ultima vreme a lui Ceaușescu, era moda asta de a face orașe peste tot. Și ca atare avem orașe care sunt niște sate un pic mai mari.

În Bihor, de pildă, au fost discuții cu privire la Ștei. Este un oraș? Putem să-l asimilăm? Șteiul, fost dr. Petru Groza. Are o populație mică, sunt câteva mii de oameni acolo. Treburile astea țin de diverse prerogative. Dacă pretinzi că ești oraș, ai niște avantaje în ceea ce privește alocări de fonduri. Chiar dacă nu mai poți susține pretenția urbanității ca atare”, a punctat lectorul universitar.

Ce legătură există între declinul economic și lipsa universităților locale?

Un alt motiv pentru care numărul tinerilor care urmează studii universitare este tot mai redus ține de declinul dramatic al fostelor zone industriale, odinioară centre economice și sociale importante ale României. După 1989, orașele muncitorești și-au pierdut treptat vitalitatea, iar odată cu ele au dispărut și oportunitățile care țineau tinerii aproape de casă.

„Apoi după 1989, multe din zonele mono-industriale din România au decăzut în mod spectaculos. Gândiți-vă la ce înseamnă Petroșani, Hunedoara, Călan, Galați.

Astea erau orașele muncitorești tradiționale în România, în care existau mari industrii. Industriile respective s-au prăbușit, structura lor s-a demantelat în timp, o bună parte din populație a plecat.

Uitați-vă la cazul Galațiului. Eu m-am uitat la un moment dat și în raport cu anii 1990 și-a înjumătățit populația.

Poate o universitate să supraviețuiască într-un oraș fără tineri activi

E de presupus că 60% din populație e alcătuită din pensionari și restul de 40% care mai trăiesc fie au funcții la stat, de Dumnezeu știe cum au intrat, fie se ocupă de jocuri de noroc, de second hand-uri și de exchange-uri. Așa că, e greu să-ți imaginezi că o facultate poate să producă ceva pentru lumea aia.

Deci avem de-a face cu un oraș în care populația lucrativă este cel mult la un sfert din cât era în 1990. În termeni de sociologia populației, asta e o catastrofă greu de imaginat.

E ceva ce se întâmplă probabil în orașele ucrainene pe linia frontului în care e război de 11 ani. Și la noi se întâmplă în timp de pace. Și atunci noi ne punem problema de ce n-avem nu știu ce tip de învățământ universitar acolo”, a mai menționat Maci, pentru FANATIK.

Există soluții pentru tinerii care părăsesc localitățile mici?

Întrebat de FANATIK care ar putea fi soluția pentru problema scăderii numărului tinerilor și lipsa absolvenților în multe zone ale României, Mihai Maci a subliniat că răspunsul ține de revitalizarea economică a localităților afectate.

„Ca soluție pentru creșterea nivelului de educație poate fi redemararea sau demararea accelerată, acolo unde există, a unei economii reale, productive, care are nevoie de personal calificat.

Noi avem nevoie, practic, de un plan serios de relansare economică, mai ales a zonelor cu probleme. Asta ca să nu ajungem într-un cerc vicios care înseamnă depopularea lor și mai accelerată. Gândiți-vă că în România rurală, în fiecare an, o sută de cătune rămân pustii, fără niciun locuitor”, a mai afirmat expertul în educație.

Există exemple de orașe care au reușit să atragă tineri și investiții

Deși multe orașe mici sau foste centre industriale se confruntă cu lipsa tinerilor și a oportunităților educaționale, există și exemple de localități care au reușit să-și schimbe traiectoria. Specialistul a detaliat că nu toate orașele se află într-un cerc vicios de depopulare și că unele au profitat inteligent de resursele disponibile, reușind să creeze medii propice pentru dezvoltarea tinerilor și pentru învățământul superior.

„Noi am vorbit de marile orașe, dar în România mai există o ligă a orașelor medii care se dezvoltă spectaculos. E vorba de Oradea, de Alba Iulia, de Sibiu și de Brașov. Sunt orașe medii, nu sunt orașe care să se compare cu Bucureștiul, Clujul sau Timișoara.

Dar sunt orașe care începând din 2005 au profitat inteligent de fondurile europene. Oradea deja are cinci zone industriale în jurul orașului și în județ, ceea ce înseamnă că există firme care angajează. Firmele astea nu angajează doar personal necalificat sau slab calificat. Ele angajează și personal tehnic, personal care are cunoștințe bune, ceea ce înseamnă că e nevoie de o facultate care să-i pregătească pentru așa ceva”, a încheiat Mihai Maci, pentru FANATIK.