Comisia Europeană a publicat raportul de convergență pe anul 2020 care menționează că niciunul dintre statele UE din afara zonei euro – Bulgaria, Cehia, Croația, Polonia, România, Suedia și Ungaria – nu îndeplinește criteriile pentru adoptarea monedei unice europene. Potrivit News.ro, România nu îndeplinește nici măcar unul dintre cele patru criterii, referitoare la prețuri, finanțele publice, cursul de schimb și rata dobânzilor.
”Niciunul dintre statele membre menţionate nu îndeplineşte criteriul privind cursul de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II): este nevoie de cel puţin doi ani de participare la mecanism, fără tensiuni grave, înainte de a adera la zona euro”, se arată în raportul de convergență.
România stă cel mai prost dintre toate țările care s-au angajat să adopte moneda unică, fiind singura țară care nu îndeplinește niciunul dintre criterii.
”Potrivit concluziilor raportului: Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor; Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la finanţele publice; Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.
Niciunul dintre statele membre menţionate nu îndeplineşte criteriul privind cursul de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II): este nevoie de cel puţin doi ani de participare la mecanism, fără tensiuni grave, înainte de a adera la zona euro”, a precizat Comisia Europeană.
În ce privește criteriul stabilității prețurilor, România a avut o rată medie a inflației în cele 12 luni dinainte de martie 2020 de 3,7%, cu mult peste valoarea de referinţă de 1,8% și se estimează că acesta va rămâne mult peste valoarea de referinţă în lunile următoare.
Este ratat și criteriul legat de finanțele publice în condițiile în care Comisia Europeană a început deja o procedură de deficit excesiv. Deficitul public general a crescut de la 2,9% din PIB în 2018 la 4,3% din PIB în 2019, iar previziunile pentru următorii doi ani sunt sumbre din acest punct de vedere.
Criteriul cursului de schimb este ratat pentru că leul nu participă la mecanismul european al ratelor de schimb, astfel că în România este permisă intervenția băncii centrale pe piața valutară.
Ultimul criteriu este legate de rata medie a dobânzii pe termen lung care în România până în martie 2020 a fost de 4,4%, peste valoarea de referinţă de 2,9%.