România reală pe care Iohannis o lasă moștenire. Ce spun cifrele internaționale despre ultimul mandat al președintelui

În programul de guvernare lansat la alegerile din 2019, „Împreună pentru o Românie Normală”, Klaus Iohannis promitea un al doilea mandat în care instituțiile statului să fie întărite, în care administrația statului să fie reformată și, mai ales, promitea că va continua lupta împotriva corupției după ce guvernarea PSD-Dragnea amenințase fundamentele statului român. Astăzi, la cinci ani de la promisiunile din campania electorală, țara noastră stă mai prost în toate clasamentele internaționale.

Promisiunea unei Românii normale

După ce în 2014 a candidat cu promisiunea unei Românii a lucrului bine făcut, cinci ani mai târziu Klaus Iohannis se prezenta în fața electoratului cu promisiunea, de această dată, a unei Românii normale. Erau alegerile care veneau după anii lungi de guvernare a regimului Dragnea și lupta acestuia cu instituțiile anticorupție (schimbarea Laurei Kovesi de la DNA, modificarea legilor justiției și atacul la adresa Înaltei Curți cu ajutorul majorității din CSM și a CCR).

„În ultimii ani am dus mai mult decât o bătălie politică. Am dus un război cu cei care voiau ca România să deraieze de pe drumul corect. Cu toate instrumentele pe care Constituţia le pune la dispoziţie Președintelui României, am reușit să blochez cele mai multe dintre atrocităţile premeditate la vârful PSD.

Am mers la ședinţe de guvern, am atacat la Curtea Constituţională, am sesizat Comisia de la Veneţia și Avocatul Poporului, am reîntors legi la Parlament spre reexaminare, am explicat public cât de toxice și de nocive sunt modificările iniţiate de PSD, am convocat, pe 26 mai 2019, un referendum naţional pe tema justiţiei.

Bilanţul tuturor acestor acţiuni: amnistia și graţierea – priorităţile zero ale PSD – nu au fost legiferate, OUG 13 nu este în vigoare, codurile penale favorabile infractorilor – obsesia de ani de zile a PSD – nu au fost adoptate”, anunța Iohannis în programul său electoral din 2019, vorbind despre o victorie a cetățenilor, a opoziției democratice și a sa în fața celor care urmăreau „disoluția statului român democratic”.

Digi24.ro

„Trump a vrut să se ridice și să plece”. Solicitarea lui Putin care a stârnit revolta președintelui american

Pornind de la promisiunea de a continua lupta împotriva corupției și de a repara erorile guvernării PSD, președintele Iohannis promitea o reformă profundă a instituțiilor statului, ba chiar vorbea concret de un audit al acestora. În plus, sublinia necesitatea standardelor etice și de integritate pentru demnitarii care ocupă funcții publice.

Digisport.ro

"I-au distrus viața!" A ajuns de nerecunoscut, la 15 ani după ce a plecat de la FCSB

„Sunt un susţinător ferm al luptei împotriva corupţiei și al creării unei culturi a integrităţii în admi – nistraţia publică. (…) Lupta împotriva corupţiei trebuie să continue! 

Prin tot ceea ce face, prin instituţiile sale, statul trebuie să fie în slujba cetăţeanului, nu invers. Aceasta este România normală! Un amplu proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice este indispensabil pentru reconstrucţia credibilităţii și modernizarea instituţiilor publice. Gestionarea acestui demers ar trebui să intre în sarcina unui Corp de audit, o structură interdisciplinară autonomă, în componenţa căreia să se regăsească specialiști independenţi.

Standardele etice și de integritate în administraţie sunt încă departe de ceea ce o Românie normală are dreptul să ceară celor care participă la guvernare. Funcţia publică își va recăpăta demnitatea când corectitudinea, transparenţa, profesionalismul vor ghida activitatea din domeniul public. Sistemul bugetar nu mai poate fi tratat ca un refugiu pentru incompetenţi și clientelă politică”, se mai arată în programul lui Iohannis din 2019.

De la lupta împotriva PSD la guvernarea cu PSD

Este deja unanim acceptat că, după alegerile din 2020, președintele Iohannis și-a impus voința asupra PNL-ului, întâi prin înlăturarea premierului Ludovic Orban și numirea lui Florin Cîțu, iar apoi înlăturarea acestuia din fruntea partidului și a Guvernului și impunerea generalului Ciucă. Mai mult, nimeni nu contestă influența sa în decizia scoaterii USR-ului de la Guvernare, în plin scandal privind programul Anghel Saligny și a reformelor privind numirea procurorilor șefi.

Avea să fie o decizie pe care chiar șeful statului o susținea, argumentând că partenerii de guvernare, în speță USR, nu au fost dedicați reformelor promise și nu s-au dovedit a fi un partid serios.

„Este o criză creată de unii care au vrut să arate cât de importanți sunt și nu au reușit să arate decât cât de neimportanți sunt, ca s-o spun foarte franc. Pe de altă parte, acum am desemnat pe domnul Ciucă să desemneze un guvern ca să ne apucăm, să se apuce guvernul să rezolve probleme românilor: pandemia, criza energetică, venirea iernii. Și reformele. Eu mi-am asumat aceste reforme din 2014.

Sunt în continuare hotărât să mă implic total ca să avem o reformă finalizată cu bine în Justiție. Avem absolută nevoie de o justiție independentă, corectă, dreaptă. Cei care în loc să facă reforme au produs crize. Asta e situația. Acum trebuie să ne apucăm de treabă. Și trebuie să ne apucăm de treabă cu cei care vor să fie cu noi”, avea să declare președintele Iohannis în octombrie 2021, la câteva zile după scoaterea USR-ului de la guvernare.

Cu câteva zile înainte, președintele Iohannis, avea să caracterizeze statul român drept unul eșuat după ce șapte persoane și-au pierdut viața în incendiul de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța. „Astăzi, din păcate, statul român a eşuat în misiunea sa fundamentală de a-şi proteja cetăţenii”, a spus șeful statului, folosind o metaforă pe care, mai târziu, chiar el avea să o dezavueze.

Trei ani mai târziu, după o guvernare cu o majoritate covârșitoare, președintele Iohannis nu se poate lăuda decât cu trecerea reformei sale din educație, „România Educată” – pachetul de legi criticat de multe voci, cu multe prevederi amânate de la implementare pe fondul celui mai mic buget pentru educație din ultimul deceniu. Altfel, reformele în administrația publică au lipsit cu desăvârșire, iar justiția s-a transformat într-un spectacol al achitărilor pe bandă rulantă și chiar al albirii foștilor condamnați penal.

Ce spun cifrele internaționale despre evoluția României în ultimii 5 ani

Dincolo de aceste episoade, care pot atrage mai mult sau mai puțin atenția presei – și care poate nu sunt definitorii pentru o societate, avem pe plan internațional o grămadă de statistici și clasamente care măsoară evoluția instituțională a unei țări.

Poate cel mai cunoscut astfel de clasament, The Economist Democracy Index clasa România în anul trecut în coada democrațiilor europene. Practic, țara noastră intra la categoria „democrațiilor deficitare”, cu un scor de 6,45 ce ne clasa puțin în fața Albaniei și în urma unor țări precum Muntenegru, Ungaria sau chiar Bulgaria. FANATIK a publicat o analiză pe larg la acea dată cu privire la cauzele pentru care țara noastră se află în această situație, iar, în ceea ce privește evoluția ultimilor ani, se observă o stagnare a țării noastre.

Concret, față de anul 2019, România a înregistrat chiar un mic regres, de la un scor de 6,49 la 6,45. Pe termen mai lung, România și-a menținut regresul față de anii 2006-2007, atunci când exista presiunea aderării la UE și când țara noastră înregistra un scor de peste 7. Practic, sub ambele mandate ale președintelui Iohannis, România a continuat declinul instituțional, în ciuda faptului că a fost a promisiune expres în campania din 2019. Mai mult, au fost trei ani de guvernare cu o largă majoritate PNL-PSD în care marile reforme au lipsit, fapt încă ce nu l-a împiedicat pe șeful statului să laude coaliția de guvernământ în mod repetat.

Graficul alăturat arată scorul României în Indexul The Economist, paralel cu cel al Republicii Moldova, putându-se observa cum vecinii noștri de la est au înregistrat un progres semnificativ în ultimii cinci ani, ajungând aproape de scorul României. Mai mult, țara noastră se află în continuare în urma Ungariei, stat care sub conducerea lui Orban a devenit un model al iliberalismului.

În ceea ce privește lupta împotriva corupției și apărarea statului de drept, alte două teme centrale asumate de Klaus Iohannis în 2019, România a ajuns în topul țărilor care au înregistrat cele mai mare regrese. Raportul pe 2024 al organizației World Justice Project privind indexul statului de drept plasează țara noastră pe locul 41 în lume, cu o prezență în top zece al țărilor care în ultimul an au înregistrat cele mai importante regrese.

În anul 2019, România ocupa locul 31 în acest clasament, regresele nefiind doar relative, ci și absolute, scorurile obținute de țara noastră fiind sub cele de acum cinci ani. Din nou, punând în oglindă evoluția Republicii Moldova în aceeași perioadă, vedem un progres de la poziția 83 la 64.

În ceea ce privește corupția, regresul înregistrat de țara noastră în ultimii cinci ani este și mai dramatic. Astfel, dacă în 2019 România era clasată pe locul 44 în lume, astăzi, în ultimul raport al organizației internaționale WJP suntem clasați pe locul 57. Dacă ne uităm pe subcapitole, în ceea ce privește corupția în rândul funcționarilor publici, țara noastră se află la coada clasamentului, în rândul țărilor cele mai corupte din lume, ocupând locul 92 din 142.

În mod incredibil, și acest scor reprezintă un regres față de anul 2019, când România era clasată pe locul 77. Un alt regres important a fost înregistrat la capitolul justiție penală, unde țara noastră a căzut de pe poziția 32 în anul 2019 pe locul 51 astăzi. Practic, ultimii cinci ani au reprezentat o degradare continuă a instituțiilor statului de drept și o agravare a corupției în România.  Transparency International, care măsoară percepția corupției, notează un ușor progres al țării noastre între 2019 și 2023, însă scorul țării noastre este sub cel din anii 2016 și 2017. În 2016, România ocupa locul 57, cu șase poziții mai sus față de anul 2023.

Deși șeful statului nu și-a asumat direct un rol în privința libertății presei, trebuie menționat că este un alt capitol unde țara noastră a înregistrat un regres, scăzând două locuri față de anul 2019.