La creșterea populației de urși, al cărei număr exact rămâne să fie stabilit de statul român în viitorul apropiat, au contribuit mai multe cauze. Iar dacă mulți arată cu degetul înspre guvernarea Cioloș, chiar premierul tehnocrat de la acea vreme cerând, în urma împușcării cu mare impact emoțional asupra opiniei publice a unui urs în orașul Sibiu, “revizuirea procedurilor de intervenție în caz de evenimente excepționale” de acest tip, situația este mult mai complicată.
Iar originile problemei actuale, când populația de urși este tot mai numeroasă și mai greu de ținut sub control, pornește de la Legea privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.
În aceasta se stipula, de altfel, la vremea respectivă, destul de clar: “în cazul atacurilor soldate cu rănirea/decesul unei persoane fizice, se vor acorda despăgubiri de către autoritatea publică centrală”. Iar un pic mai jos în același text, aceeași Lege stipula negru pe alb: “în cazul decesului, se vor acorda sume compensatorii pentru familia victimei, reprezentând echivalentul unui salariu minim pe economie până la vârsta pensionării”.
Cât despre uciderea urșilor, legislația europeană interzice acest lucru, cu atât mai puțin nu prevede conceptul de plată per cap de urs împușcat. România este, prin urmare, singură în această postură, lucru posibil și din cauza legislației precare în domeniu.
Această situație a și dus, de altfel, la un caz precum cel al uciderii ursului Arthur în România, vânătorii din țările vest-europene mergând în state cu legislație neclară sau permisivă din Uniunea Europeană sau din afara ei pentru a vâna.
Cu toate acestea, un studiu realizat pe această temă atestă faptul că uciderea ilegală a urșilor este o problemă în special în țări cu venituri reduse ale populației, cum ar fi Albania, Bulgaria, Macedonia, țările fostului spațiu iugoslav, dar și România.
Cât despre recentul Ordin emis de Ministerul Mediului, care prevede prețul per cap de urs împușcat, acesta nu face decât să ateste problema gravă pe care o are România cu populația de urși în creștere tot mai mare, problemă care nu face altceva decât să se tot acutizeze ca urmare a incompetenței statului în acest sens.
Ceea ce în România pare o întreagă aventură în care statul acționează, in extremis, pentru a salva viețile cetățenilor, în alte țări este la ordinea zilei, fiind oferite chiar pachete de vacanță care includ uciderea unuia sau mai mulți urși.
În Canada, spre exemplu, un pachet de 6 zile în munți, care include uciderea unui exemplar de urs, se oferă de către agențiile de profil în mod autorizat și ajunge la aproape 3000 de dolari.
Ofertele aceleiași firme mai scad când vine vorba de Rusia, unde un pachet de 7 zile cu ucidere de urs inclusă ajunge la 1600 de euro. Ieșit din comun este însă și faptul că serviciile beneficiază de recenzii precum cele care se oferă în cazul cazărilor de pe litoral, oamenii acordând calificative și comentarii, iar unele fiind marcate chiar și “sold out”
Cât despre Statele Unite, prețurile pentru un astfel de pachet pot scădea chiar și mai mult, sub 1000 de dolari, iar pentru a se diferenția de competiție, ofertanții includ în pachete chiar și coioți sau exemplare de cerbi.
Prin urmare, principiul “ochi pentru ochi, dintre pentru dinte” în ce privește urșii care ucid oameni poate fi întâlnit, dintre statele europene, doar în țara noastră.
Acest principiu a început să fie aplicat abia recent, însă, când s-a observat că populația de urși s-a înmulțit atât de mult urmare a protecției de care s-a bucurat în ultimii ani, încât pur și simplu nu mai poate fi ținută sub control.
Astfel, conform unui Ordin publicat recent în Monitorul Oficial, au fost stabilite tarifele privind “intervenția imediată” asupra exemplarelor de urs. Iată care sunt acestea:
Cu toate acestea, uciderea urșilor care ucid la rândul lor un om nu este un lucru nemaivăzut, astfel de cazuri fiind raportate inclusiv în Statele Unite.