Cu excepția funcțiilor de demnitate publică pentru care legea prevede verificări din oficiu la fiecare candidatură, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității are mâinile legate în ce privește verificarea suplimentară a unor persoane care au deja o decizie de necolaborare, dar în cazul cărora apariția unor indicii noi de colaborare nu mai poate răsturna verdictul inițial.
Într-un interviu acordat Prima TV, Germina Nagâț, membră a Colegiului CNSAS, spunea că decizia inițială de necolaboare nu mai poate fi revocată în cazul guvernatorului Băncii Naționale, Mugur Isărescu, deși CNSAS a obținut probe clare că acesta a semnat note informative la Securitate cu numele conspirativ „Manole”. Însă cazul lui Isărescu menționat de Nagâț este doar un exemplu întrucât foști turnători pot ocupa nedescoperiți și alte funcții importante în stat, precum Avocat al Poporului, magistrat, judecător CCR, membru al Curții de Conturi, al Academiei Române ș.a.
Acest lucru este posibil în urma unei decizii a Curții Constituționale din 2019, însă CCR a fost blamată pentru o vinovăție care stă în altă parte, anume în mediul politic. Decizia care restrângea posibilitatea verificărilor suplimentare a fost luată doar pe considerente de nerespectare a procedurii parlamentare, nu pe fondul legii, astfel că nimic cu oprea Parlamentul să legifereze din nou repetarea verificărilor suplimentare, dar cu respectarea riguroasă a aspectelor procedurale. În schimb, parlamentarii au evitat să vină cu o nouă lege, fapt ce echivalează cu o amnistie morală a tuturor turnătorilor încă neprinși.
Principalul act normativ care ghidează activitatea CNSAS în momentul de față în este Ordonanța de Urgență 24/2008. Ulterior, Parlamentul a aprobat acest act normativ prin Legea 293/2008, însă aprobarea s-a făcut cu amendamente care au limitat sfera de acțiune a Consiliului. Dacă în ordonanță, printre persoanele care puteau fi verificate, la cerere, erau trecuți și avocații și notarii publici, în Parlament aceste categorii au fost eliminate. Prin această modificare a ordonanței, Parlamentul a decis practic că un avocat care și-a turnat clientul la Securitate ar trebui să scape nedemascat.
Tot atunci, s-a introdus o prevedere suplimentară care prevedea că ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate pot fi verificați doar la cererea cultului din care fac parte, autorul acestei prevederi fiind deputatul PSD Eugen Nicolicea. Cultele religioase nu s-au îngrămădit la CNSAS să ceară de conspirarea celor care au turnat colegi sau enoriași la Securitate, chiar dacă există suspiciuni că unii clerici ar fi încălcat chiar taina spovedaniei. Așa că după 2008 că puțini ierarhi au fost deconspirați ca făptuitori de poliție politică, iar atunci când s-a întâmplat acest lucru, sancțiunile pe linie bisericească au lipsit, în pofida faptului că faptele deconspirate erau moralmente respingătoare.
De exemplu, preoții craioveni Gheorghe Zamfir și Alexandru Isvoranu au fost deconspirați nu pentru că ar fi fost verificați la cererea Bisericii Ortodoxe, ci în calitatea lor de angajați ai Universității din Craiova. De precizat este faptul că Isvoranu a început să toarne la Securitate în 1981, pe vremea când era profesor la un seminar teologic. Zelul său ca informator a fost atât de mare încât a fost avansat de la statutul de rezident în 1985, ceea ce însemna că el coordona activitatea tuturor informatorilor din seminar, potrivit deciziei CNSAS. Culmea abjecției este că Isvoranu a pervertit elevii pe care trebuia să-i îndrume în cele duhovnicești, dar pe care îi ghida în turnătorie.
Cazul a fost prezentat într-o anchetă în publicația Republica Oltenia, care apoi a cerut Consistoriului Eparhial al Arhiepiscopiei Craiovei, un fel de instanță de judecată bisericească, să-i sancționeze pe cei doi. Consistoriul nu a făcut-o, astfel că cei doi preoți au ajuns la pensie fără a fi caterisiți. Acesta este doar un exemplu privind ce se poate ascunde dincolo de excluderea arbitrară a unor categorii de la verificarea de către CNSAS.
Cadrul legislativ a fost totuși îmbunătățit prin Legea 161/2019 prin care a fost modificată OUG 24/2008. Până atunci, verificările făcute de CNSAS vizau două categorii distincte de persoane. În prima erau incluse mai multe funcții de demnitate publică: președintele României, parlamentarii, membrii Guvernului, primarii, prefecții, șefii serviciilor secrete ș.a. Aceștia erau verificați din oficiu de fiecare dată când candidau sau erau numiți. De exemplu, Traian Băsescu a fost verificat când a candidat la președinție în 2009 și a primit decizie de necolaborare. A fost verificat și în 2019 când a candidat la Parlamentul European, însă între timp CNSAS a aflat noi informații legate de relația fostului președinte cu Securitatea astfel că, de data aceasta, a primit decizie de colaborare. Dacă nu ar fi vrut și o funcție de europarlamentar, reputația lui Băsescu nu ar fi suferit această lovitură legată de trecutul său.
În a doua categorie, intră persoane care sunt verificate doar la cerere: magistrații, membrii CCR, diplomații, Avocatul Poporului și adjuncții săi, membrii CNA, magistrații, polițiștii, membrii Curții de Conturi, conducerea Consiliului Legislațiv, guvernatorul BNR, academicienii, rectorii și decanii universităților ș.a. Odată ce au fost verificate, aceste persoane puteau să fluture decizia inițială de necolaborare, ca dovadă irefutabilă a inocenței lor.
Lucrurile s-au schimbat în 2019 când noua lege permitea reverificarea acestora, dacă apar informații noi legate de colaborarea cu Securitatea astfel că decizia inițială putea fi reconsiderată.
„În condițiile în care, ulterior emiterii unei decizii de neapartenență sau de necolaborare cu Securitatea (…) sau ulterior emiterii unei adeverințe, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, direcția de specialitate identifică informații care nu au mai fost supuse analizei Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, se va aplica în mod corespunzător procedura de verificare prevăzută în prezenta ordonanță de urgență, atât din oficiu, pentru persoanele care candidează la alegerile prezidențiale, generale, locale, pentru Parlamentul European, pentru persoanele care sunt prevăzute la art. 3 lit. b)-h^1), art. 4, cât și la cerere”, prevedea legea.
Astfel, datele noi apărute în legătură cu Mugur Isărescu au permis CNSAS să decidă că acesta s-a făcut vinovat de acte de poliție politică. Isărescu a contestat decizia în instanță, iar în cadrul procesului civil, a sesizat Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea Legii 161/2019. Sesizarea era făcută atât în ce privește modul în care a fost adoptată legea, cât și în ce privește conținutul ei, guvernatorul BNR susținând că legea i s-a aplicat retroactiv, întrucât a fost verificat de două ori. CCR a respins cu unanimitate obiecția pe fondul legii, dar a admis-o pe cea care viza legată de procedura de adoptare a legii, întrucât aceasta a fost dezbătută și votată ca lege organică, deși trebuia să se aplice procedura valabilă pentru legile ordinare.
În esență, Curtea a decis că prevederile legii sunt în regulă din punct de vedere constituțional, însă trebuie reconfirmate printr-o altă lege, care să respecte procedurile parlamentare. Numai că Parlamentul nu mai venit cu un alt proiect astfel că legea veche și-a încetat efectele. La nivel mediatic, s-a vorbit doar de faptul că Mugur Isărescu a fost „albit” de CCR, însă consecințele au fost mult mai grave și mult mai ample, iar vina aparține aleșilor nației, nu judecătorilor Curții.
După ce Parlamentul a refuzat să repare consecințele propriei sale prostii, s-a ajuns în situația ca persoanele care sunt verificate doar la cerere și care aveau deja decizie de necolaborare să capete imunitate la o nouă verificare. Chiar dacă CNSAS descoperă între timp dovezi evidente ale turnătoriilor lor, Consiliul nu poate reveni asupra deciziei anterioare. De exemplu, o persoană care devine Avocat al Poporului, președinte al ÎCCJ sau judecător al CCR nu poate fi demascată ca turnător dacă are deja o decizie de necolaborare, chiar dacă între timp au apărut probe că a fost informator.
Turnătorii nedovediți trebuie doar să se ferească de candidatura sau numirea în funcții pentru care verificarea se face din oficiu, aceasta fiind singura situație în care CNSAS mai poate dispune reverificarea și răsturnarea verdictului inițial.