România, sub amenințarea dezastrului. Câte victime ar face astăzi un cutremur precum cel din 4 martie 1977

Ministerul Afacerilor Interne a elaborat „Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre 2024-2035” (SNRRD), document în care sunt menționate și două scenarii de privind eventualitatea unui cutremur de proporții în România. Unul dintre scenarii este legat de repetarea unui cutremur de magnitudinea celui din 1977, iar al doilea este de-a dreptul catastrofal, fiind luată în calcul posibilitatea unui seism la nivelul maxim pe care experții îl cred posibil în zona seismică Vrancea.

Pagube enorme provocate de un cutremur major

Pe lângă măsurile care se impun a fi adoptate în următorul deceniu, proiectul Strategiei menționează și pagubele făcute de dezastrele de diverse feluri care au afectat România în ultimii 30 de ani. O atenție deosebită a fost acordată pericolului de cutremur, în condițiile în care 14.000.000 de oameni, adică 67% din populație, trăiește în zone de hazard seismic moderat sau ridicat.

„Se estimează că 45% din infrastructurile esențiale (precum transport, energie, apă și servicii de comunicații) sunt expuse riscului seismic mediu sau ridicat. Se estimează că vulnerabilitatea economică la cutremure este semnificativă, deoarece aproximativ 60-75% din activele fixe, precum și 70-80% din PIB-ul României se află în zone cu hazard ridicat de cutremur”, se spune în Strategie.

În scenariul repetării unui cutremur precum cel din 4 martie 1977, cu o magnitudine de 7,2, consecințele ar fi catastrofale cu un număr de victime care ar putea varia între 700 și 4.500 de morți, în timp ce 250.000 de oameni ar rămâne fără case timp de mai multe luni sau chiar an. Potrivit unei statistici făcute de asociația companiilor de asigurări, peste 80% din familiile afectate nu ar avea resursele necesare pentru reparații sau reconstrucție. Astfel, din pagube directe de 7-11 miliarde de euro, 5 miliarde ar fi pierderi neasigurate. Pierderile economice totale, directe și indirecte, ar fi de numai puțin de 25 de miliarde de euro.

Digi24.ro

Conclavul este „înfricoșător”. Mărturia unui cardinal despre alegerea noului papă

Seismul din 1977 a cauzat 1.578 de morți (1.424 în București) și 11.321 de răniți (7.598 în București), cu pierderi echivalate la 2,048 miliarde dolari. Atunci s-au prăbușit sau au fost grav deteriorate 156.000 de apartamente de locuit și peste 2.274 de școli și 459 de spitale au suferit deteriorări grave.

Scenariul cel mai negru: un seism cu 42.000 de morți

Însă există și un scenariu mult mai sumbru, bazat pe estimărilor seismologilor care susțin că zona de subducție Vrancea ar putea produce cutremure cu o magnitudinea de până la 8,1. Un asemenea seism ar reprezenta un adevărat cataclism pentru România.

Digisport.ro

ADIO! Una dintre puținele persoane care l-au văzut pe Michael Schumacher în ultimii ani, OUT din ”cercul de încredere”

„În cadrul proiectului RO-RISK, s-a estimat că, dacă Vrancea este lovită de un cutremur puternic, cu o magnitudine de 8,1 cu interval de recurență medie (1.000 de ani) și adâncime medie (90 km), produs în segmentul activ superior, ar fi afectate două treimi din teritoriul României, cu pierderi umane și financiare mari. S-au estimat următoarele pierderi: 42.000 de morți, aproximativ 300.000 de răniți, 14% din clădiri afectate în fiecare unitate administrativă, peste 850 de kilometri de infrastructură deteriorată și pierderi materiale directe de peste 14 miliarde euro”, se spune în documentul citat.

SNRRD estimează că peste 35% din cele 8,5 milioane de unități locative din România au nevoie de reparații urgente, în timp ce o mare parte a clădirilor administrative au depășit durata de viață obișnuită a unei clădiri, anume de 50 de ani, și au nevoie de consolidare sau chiar înlocuire. Mai mult, intervenția din primele momente de după un cutremur de mari proporții riscă să fie anemică întrucât printre cele mai afectate ar putea fi chiar instituții cu atribuții în acest sens. Sedii ale ISU, stații de salvare și pompieri, secții de poliție sau diverse centre de comandă funcționează în clădiri cu risc seismic ridicat astfel că tocmai salvatorii ar putea fi puși în situația de a cere ajutor.

Situația este și mai gravă în cazul spitalelor: „Conform bazei de date naționale a Institutului Național de Sănătate Publică aproximativ 45% din clădirile existente în domeniul asistenței medicale ar putea fi foarte vulnerabile la cutremur (…) În funcție de amplasamentul acestor spitale, se poate concluziona că aproximativ 195 de unități (60%) și peste 74.000 dintre paturile de spital disponibile (64%) se află în zone cu nivel de hazard seismic mediu, iar cca. 33 unități (10%) și peste 10.000 paturi de spital (9%) sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat.”