România, sub inflație-record. „Nu se va opri aici. Fără tăierea cheltuielilor, riscăm o criză bugetară precum Grecia”

Banca Națională a României (BNR) a majorat la 12,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, însă unii economiști vorbesc de o creștere a ratei inflației până la 20% și în condițiile măsurilor timide luate de instituția condusă de Mugur Isărescu.

România, sub inflație record

Miercuri, INS a anunțat că rata anuală a inflaţiei a urcat la 13,76% în luna aprilie 2022, față de aprilie 2021, în contextul în care prețul gazelor aproape s-a dublat (85%), iar creșteri importante au fost înregistrate și la mărfurile nealimentare (16,35%), dar și la alimente (13,54%). Joi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a susținut că țara noastră nu înregistrează cea mai mare rată a inflației din UE, fiind pe locul nouă, și a subliniat că fără măsurile de compensare a prețurilor la energie luate de către guvern s-ar fi ajuns la o inflație de 20%. Și mai important, acesta a dat vina pentru valul inflaționist pe creșterea prețurilor la energie și problemele legate de lanțurile de aprovizionare.

„Avem începând cu iulie o creștere extremă a prețurilor. Ceea ce reflectă un șoc puternic sau un fenomen de criză. În spatele acestei creșteri a prețurilor de consum din România, ca și din mai toate țările europene, este o creștere a costurilor de producție și în special a costurilor cu energia, deci a prețurilor la energie, toate formele de energie, inclusiv combustibili.

Dacă nu ar fi fost schemele de compensare, inflația ar fi fost mult mai mare. acum noi avem 14% în aprilie, ar fi fost 20%”, a precizat Mugur Isărescu.

Acesta a comentat și decizia BNR de miercuri de a majora rata dobânzilor cu doar 0,75% susținând că măsura a fost una corectă, dictată de cauzele creșterii inflației, și nu de un sentiment de panică.

„Presiunea costurilor s-a transmis cel mai mult la alimentele procesate, prețul la energie s-a transmis în produse agro-alimentare, dar si pe un fondul de început de panică. Nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitația e caracteristică perioadelor de criză. E de înțeles. Autoritățile asta trebuie să transmită: mai calm. Am înțeles și eu mesajul. Mai bem un ceai de tei”, a mai spus guvernatorul BNR.

Digi24.ro

Un bărbat a murit la 82 de ani fără să vadă vreodată o femeie

În aceeași zi, pe tema inflației s-a pronunțat și șeful statului, susținând că de vină pentru această situație, resimțită la nivel global, este președintele rus Vladimir Putin și, mai precis, decizia acestuia de a invada Ucraina.

„Dar haideți să vedem de ce am ajuns aici, inflaţia, preţurile la energie, asta s-a întâmplat nu pentru că nu şi-a făcut cineva treaba. Vor fi aceste probleme în plan global. Toate acestea au o singură cauză şi ea e războiul lui Putin împotriva Ucrainei. (…) Trebuie să fim foarte realiști, crizele nu se vor termina mâine, iar situația se va complica. Se găsesc anumite soluții, dar nu e cazul să încercăm să aruncăm vina asupra Guvernului, Parlamentului sau clasei politice. Vinovat este Putin care a declanșat acest război împotriva Ucrainei”, a declarat Klaus Iohannis.

Digisport.ro

Echipă de Premier League, stadion “preistoric”! Luton, ținta ironiilor din cauza arenei inaugurate în 1905

Cea mai mare rată a inflației din ultimii 20 de ani

Mai mulți economiști au apreciat apelul la calm lansat de guvernatorul BNR însă sunt de părere că la originea acestui fenomen inflaționist se află politicile de expansiune fiscală, și nu atât problemele legate de lanțurile de aprovizionare sau războiul din Ucraina. În acest context, intervenția de miercuri a BNR de creștere a ratei dobânzilor este văzută mai degrabă ca una anemică, insuficientă pentru a reprezenta o frână serioase pentru avântul inflaționist.

Profesorul Bogdan Glăvan susține că majorarea ratei dobânzilor cu 0,75 puncte procentuale a fost o măsură sub așteptări, și subliniază că Cehia, cu o rată a inflației de 14,2%, practic egală cu a României, are o dobândă cheie de 5,75%, adică cu 2 puncte peste cea stabilită de BNR, iar Polonia, cu o inflație de 12,3% are o dobândă cu 1,5 puncte mai mare.

„Îndemnul la calm al guvernatorului este una din armele pe care o bancă centrală le folosește, pentru că valoarea unei monede se bazează și pe încrederea pe care o are publicul, este elementul esențial al cererii de bani. Ori, dacă populația își pierde încrederea în monedă inflația se accentuează.

Problema e că prețurile nu cresc pentru că oamenii sunt nervoși. Prețurile cresc pentru că oamenii nu pot fi nervoși și în Cehia, Germania sau Olanda, cum spunea și guvernatorul BNR. Prețurile cresc din motive bine cunoscute, și anume existența unei cantități foarte mari de bani în economie în comparație cu oferta de bunuri. Inflația se va opri când se va realiza acest echilibru, adică un raport mai stabil între producția de bani și producția de bunuri. Adică ori când injecțiile de bani în economie vor scădea, ori când producția va crește, iar ca acest ultim lucru să se întâmple la un nivel semnificativ este foarte greu.

Deci singura soluție este stoparea banilor în economie. Vedem că acest lucru a început să se întâmple în SUA, de unde a și pornit acest incendiu inflaționist, unde a fost înăsprită politica monetară. Din păcate, în Europa nu există aceeași viziune, BCE încă pompează bani în economie – iar în România stăm și ne minunăm, și acum citez din BNR, cât de sus a ajuns volumul creditului. Practic, acum e nevoie de încetinirea creditării și creșterea masei monetare, ceea ce și realizează BNR prin creșterea dobânzilor. Problema e că se mișcă foarte lent. Adică apasă această frână, însă o apasă foarte lent”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

Cristian Păun, profesor de economie la ASE, susține că explicațiile oferite de președintele Iohannis privind cauzele inflației sunt total lipsite de sens, și avertizează că trebuie să ne așteptăm la o rată a inflației mai degrabă aproape de 20%.

„Inflația record pe care o înregistrăm astăzi este anuală. Mai 2021 – Mai 2022. Cea mai mare din ultimii 20 de ani. Și nu se va opri aici la cum arată inflația la prețurile de producție, triplă, tot anuală. Minim 20%, garantat! Din inflația aia anuală, care vine cam din 2018 de fapt, vreo 2 luni sunt de război. Vreo 7 luni sunt de guvernare cu PSD. Sau PSD, mai exact, căci PNL nu mai contează. Ei aprobă tot, în parteneriat strâns cu Klaus. De aia e inflația dublă la noi față de media UE, față de media OCDE sau față de SUA. De aia suntem mereu campioni la inflație în UE, de ani buni”, a ironizat acesta explicațiile oferite de șeful statului.

BNR a ales să nu acționeze brutal

Președintele Consiliului Fiscal și fost ministru de finanțe, Daniel Dăianu, este de părere că Banca Națională a acționat înțelept mărind dobânda cheie cu doar 0,75 puncte procentuale, elementul esențial fiind păstrarea diferențialului de dobândă față de Polonia, statul din regiune la care România se raportează.

„Eu cred că BNR a făcut bine că nu a lăsat diferențialul de rată de politică să crească. Adică se menține acest diferențial față de Polonia, care este între cele trei state cu care noi ne comparăm în materie de conduita politicii monetare. Este statul proeminent, după care urmează Ungaria și Cehia. Este esențial că BNR prin decizia de ieri nu lăsat acest diferențial să crească, s-a reafirmat faptul că politica monetară se va întări din acest punct de vedere – în sensul că nu s-a terminat procesul de mișcare în sus a ratei de politică monetară și prezența BNR în piața. Fiindcă rata de politică monetară nu este singurul instrument, Banca Națională gestionează și lichiditatea și celelalte instrumente pe care le are. Iar declarația guvernatorului și anume că nu este un adept al bruscării, al unei politici agresive, eu cred că este o poziție realistă”, a declarat, pentru FANATIK, Daniel Dăianu.

În opinia acestuia o rată a dobânzii egală sau chiar mai mare cu creșterea inflației ar fi purtat riscul să vedem plecări masive de capital de pe piața din România, ceea ce ar fi putut pune în pericol finanțarea deficitului bugetar. Și acesta avertizează însă că trebuie să ne așteptăm la o creștere în continuare a ratei inflației dar și la viitoare acțiuni ale BNR.

„În general e bine să nu fi brutal, și când spunem așa ceva trebuie să avem în vedere care este originea acestui puseu inflaționist. Oricât ar fi unii de monetariști și ar lega inflația într-o manieră mecanicistă cu dinamica emisiunii de monedă, realitatea este că cea mai mare parte a acestui puseu își are originea în dereglările lanțurilor de aprovizionare, în criza energetică. Și dacă așa stau lucrurile, părerea mea e că ar fi o nebunie ca politica de rată monetară să fie peste noapte pozitivă. Adică dacă ai inflație de 8% în SUA să faci rata de politică monetară 9%, în zona euro 8% și în România să de duci la peste 14%. Este o nebunie. Că sunt asemenea voci, care vor o rată pozitivă.

Repet, este esențial că BNR nu a lăsat diferențialul să crească pentru că riscăm să avem ieșiri de capital și asta ne mai lipsește. Noi trebuie să facem în așa fel încât finanțarea deficitului bugetar să poată continua, să nu ne iasă masiv resurse din țară. Și văzând și făcând, vom vedea în perioada următoare dar oricum, ratele nu o vor lua în jos. Tendința este clară”, a mai precizat Daniel Dăianu pentru FANATIK.

O politică monetară pe placul Guvernului

Profesorul Bogdan Glăvan susține că politica monetară a Băncii Naționale convine de minune actualului guvern, în condițiile în care creșterea prețurilor a condus la o creștere record a veniturilor fiscale. Potrivit acestuia, această creștere a veniturilor bugetare permite actualei coaliții să-și mențină politica de cheltuieli, o politică de cheltuieli orientată în principal spre propria clientelă politică.

Astfel, continuând pe această cale, susține Bogdan Glăvan, România riscă să ajungă într-o criză bugetară în condițiile în care datoria publică este deja la 50% din PIB. În plus, în acest moment, țara noastră se împrumută la o dobândă record pe termen lung, de aproape 8% – cea mai mare din ultimii 17 ani.

„BNR este în cârdășie cu Guvernul, pentru că politica monetară susține politica iresponsabilă a Guvernului. Nici măcar în acest an, în care Guvernul câștigă enorm de pe urma inflației, vedem asta la execuția bugetară, vedem creșterea de taxe și impozite care însă nu sunt bazate pe creșterea producției – dacă veniturile bugetare cresc cu 20% e clar că acest lucru se datorează inflației, adică TVA mai mare din cauză că prețurile au crescut – nu este în stare să realizeze un echilibru bugetar.

Un guvern machivelic ar folosi inflația ca să reducă obligațiile statului, ca să ajungă la un echilibru bugetar, așa cum s-a întâmplat în 2010 la modul transparent. Din păcate noi vedem că nici măcar asta nu putem spune în prezent, pentru că, chiar dacă Guvernul profită de pe urma inflației, el nu e în stare să ajungă la un echilibru bugetar, ci cheltuie cu încă 20% mai mult. Ca urmare, la ieșirea din acest episod, România va rămâne cu o datorie mult mai mare, cu deficite foarte mari și lucrurile nu pot decât să se agraveze în viitor. Respectiv, dintr-o criză inflaționistă, pe care toată lumea o trăiește, să dăm noi românii într-o criză bugetară, într-o criză macroeconomică”, a precizat acesta pentru FANATIK.

Potrivit acestuia BNR va fi nevoită să majoreze dobânda cheie în viitorul apropiat, pe fondul creșterii continue a ratei inflației, fiind singura metodă de stopare a creșterii masei monetare, indiferent de câte apeluri la calm fac autoritățile.

„Dacă le spui oamenilor mai stați liniștiți, mai beți câte un ceai, asta nu înseamnă că ei nu se vor duce la bancă să ia credit. Altfel, desființam BNR-ul și angajam un psiholog care să ne învețe cum să scăpăm de inflație. Sunt esențiale măsuri pentru descurajarea creditării, pentru ca oamenii să nu se mai împrumute. Același lucru e valabil și pentru stat, momentul în care dobânzile cresc apare această povară pentru buget și Guvernul trebuie să reacționeze. Însă BNR întârzie să apese serios pe această pedală pentru că este mână în mână cu Guvernul la susținerea acestei politici iresponsabile.

Altfel, ar fi trebuit să crească mult mai rapid dobânzile la fel cum s-a întâmplat și în țările vecine, și ar fi frânat creșterea masei monetare și ar fi lăsat Guvernul în fundul gol cu dobânzi de 10-15%. Însă e clar că aici se îndreaptă dobânzile, ceea ce va complica enorm situația bugetară. În momentul în care guvernul are o datorie de 50% din PIB și începe să se împrumute cu 10% e o situație destul de problematică și riscăm să ajungem într-o criză bugetară precum Grecia în condițiile în care traversăm una inflaționistă înainte. Acesta este scenariul pesimist spre care ne îndreptăm”, a mai precizat Bogdan Glăvan.

Și fostul ministru Daniel Dăianu este de părere că dacă pe termen scurt creșterea inflației poate ajuta guvernul în a ține sub control deficitul bugetar, pe termen lung singura soluție pentru rezolvarea dezechilibrului bugetar este reducerea cheltuielilor publice.

„Pe perioada de timp limitată, o inflație mai înaltă ajută pentru că PIB-ul nominal poate să fie mai mare, chiar dacă ai o încetinire a creșterii economice. Și te poate ajuta să ții sub control deficitul bugetar. Un an, doi ani – însă ar fi o prostie să crezi că așa rezolvi corecția dezechilibrului bugetar, adică prin inflație mai ridicată. Pentru că oamenii vor cere salarii mai mari, indexări. Este o iluzie. Pe termen scurt operează, însă pe termen lung nu și ceea ce ar trebui să facem este să ținem cheltuielile sub control și să avem măsuri credibile de reduce a acestui deficit. Cred că în acest moment creșterea veniturilor fiscale a devenit o chestiune de securitate economică națională”, a precizat, pentru FANATIK, Daniel Dăianu.