România, sub o inflație galopantă de 15%. Cine sunt principalii perdanți. „Este o greșeală să stai cu banii în cont”

Economiștii atrag atenția că, în situația în care rata inflației a ajuns la aproape 15% pentru luna mai, familiile cu mici economii pentru zile negre riscă să devină principalii perdanți în condițiile în care valoarea reală a acestor bani scade lună de lună.

România, sub inflație galopantă

Potrivit datelor publicate vineri de către Institutul Național de Statistică rata inflației a urcat în luna mai a acestui an la 14,5%. Cifrele INS reprezintă o surpriză în condițiile în care previziunile BNR indicau o rată a inflației de două cifre abia în al doilea trimestru al acestui an. Scumpirile din ultimele luni au fost însă atât de accentuate încât inflația a trecut de pragul de două cifre încă din luna martie, atunci când inflația era de 10,2%.

Creșterea inflației a fost constantă în primele cinci luni ale anului. Dacă în luna ianuarie inflația era la 8,4%, iar în februarie de 8,53%, în luna se ajunsese la 13,8 %. Potrivit INS, cele mai semnificative scumpiri în ultima lună au fost la gaze, de 86%, mărfurile nealimentare înregistrând scumpiri de 17,18%, iar serviciile au crescut cu 7,47%, față de mai 2021. Cele mai importante scumpiri au fost la energie electrică, gaze şi încălzire centrală – 41,05%, combustibili – 38,48% și energie termică – 22,98%.

În ceea ce privește alimentele, scumpirile aici, comparativ cu luna mai a anului trecut, au fost de 14,25%, cele mai importante înregistrându-se la cartofi – 50,93%, ulei comestibil – 44,14%, mălai – 31,55%, produse de morărit – 30,73%, făină – 30,13% și pâine – 22,51%.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Economiștii sunt de părere că autoritățile au întârziat să ia măsurile necesare pentru a stăvili, atât cât se poate pe plan intern, acest val inflaționist. Pe de o parte BNR a venit cu o creștere a dobânzilor mult prea mică și mult prea târziu, însă, sunt de părere aceștia, principala problemă stă în lipsa măsurilor fiscale din partea Guvernului.

„Pe zi ce trece, pe lună ce trece, ne sabotăm economia și nu luăm măsuri pentru a stăvili acest val inflaționist. Statul, din păcate, este principalul vinovat pentru nivelul inflației din România. De ce? Pentru că a dat undă verde creșterii prețurilor la producători: la Romgaz, la Nuclearelectrica, la Hidroelectrica, toate companiile de stat care și-au triplat sau și-au crescut și de patru ori prețurile la energie. Aceasta este principala cauză a inflației puternice din România: creșterile de prețuri la energie, gaze și carburanți.

Atâta timp cât nu au fost luate și nu vor fi luate măsuri pentru a stăvili creșterile de prețuri pentru utilități, nu vom reuși să stăvilim acest val inflaționist, în ciuda eforturilor BNR, care ia măsuri de natură monetară”, a declarat, pentru FANATIK, analistul economic Adrian Negrescu.

De altfel, chiar joi, coaliția de la putere a adoptat mărirea salariilor aleșilor locali și a demnitarilor de la centru cu sume care pot ajunge și până la 2.200 de lei. Potrivit publicației „Adevărul”, parlamentarii puterii au atașat, la o lege ce viza majorarea salariilor profesorilor cu 10% o serie de prevederi prin care măsura se aplică tuturor demnitarilor.

Digisport.ro

”Monstrul” a murit! Soția sa a făcut anunțul: ”Era în paradisul său”

„Lucrurile trebuie privite însă în ansamblu, atât politica bugetară, cât și politica monetară trebuie să tragă la aceeași căruță. Altfel, discutăm naiv. Nu ne putem concentra doar pe ce trebuie să facă BNR sau cât ar trebui să crească dobânda, pentru că nu vor reuși doar așa. Deși sunt în favoarea unei creșteri mai rapide a ratei dobânzii, și avem exemplul țărilor vecine, această creștere ar putea fi una moderată dacă și Guvernul ar lua niște măsuri de diminuare a deficitului bugetar. Câtă vreme Guvernul are un deficit mare, el are însă nevoie de dobânzi mici de la BNR”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie Bogdan Glăvan, care a subliniat că sfaturile recente transmise de către FMI, spre o creștere a colectării bugetare și o ordine în cheltuielile publice ar putea conduce la o scădere a presiunii inflaționiste.

Riscul major: o inflație prelungită pe mai mulți ani

Economiștii sunt de părere că principala problemă este că în lipsa unor astfel de măsuri România riscă să se confrunte cu o inflație crescută pentru o perioadă lungă de timp. Măsurile de consolidare fiscală ale Guvernului ar putea face mult mai abruptă scăderea inflației odată ce cauzele externe ale acesteia se vor diminua.

„Știm cu toții cum arată graficul acela de la BNR, ca un clopot așa, urcă inflația, atinge un punct de maxim, după care scade. Problema esențială este că, dacă Guvernul și BNR nu iau măsuri mai ferme, acel grafic nu doar că va avea un vârf mai ridicat, dar va avea un platou mult mai plat, va coborî mult mai lent. Va dura mai mult inflația, asta este problema. De aceea insist pe acest măsuri de combatere a inflației pentru că, în lipsa lor, ne vom confrunta cu probleme în viitor indiferent ce se întâmplă cu războiul”, a precizat Bogdan Glăvan.

În opinia acestuia, cu o criză inflaționistă prelungită pe mai mulți ani România riscă să retrăiască scenariile din anii 90, perioadă în care economiile oamenilor au fost pulverizate. Astfel, principalii pierzători ai acestui val inflaționist sunt toți cei care își țin economiile în depozite bancare sau în cash.

„Dacă prețurile au crescut cu 14,5 din mai în mai, ei au avut o dobândă foarte mică în această perioadă, 2% probabil, și, în consecință au pierdut 12%. Ceea ce este enorm. În plus, în continuare dobânzile sunt real negative. Adică acum băncile fac reclamă la dobânzi de 5-7% pentru anul următor. Să ne gândim ce înseamnă să stai un an, doi, trei cu dobânzi real negative.

Lumea asta nu înțelege, pentru că am trecut prin niște ani liniștiți din acest punct de vedere, în care nu am avut problema asta pe cap, când vine un astfel de dezastru ei cred că se va termina repede. Aici e o parte a problemei. Greșeala este să credem că se va termina repede. În anii 90, 91-92-93, românii nu aveau experiența inflației, s-a făcut liberalizarea prețurilor, acestea au crescut pentru că aveam un deficit enorm și lumea era înnebunită să cumpere orice fel de produse – s-a crezut că atâta o să fie, câteva luni cel mult. În fapt, maximul inflaționist a fost atins în anul 1992, iar în 1993 era încă foarte mare. Cine a avut bani în cont în acei ani după acești trei ani acele sume nu mai valorau nicio ceapă degerată. Și nimeni nu a crezut în 1990 că se întâmpla acest lucru. Și tocmai de aceea s-a întâmplat”, a mai explicat economistul Bogdan Glăvan pentru FANATIK.

Mai mult, potrivit acestuia, cei care plătesc costurile acestui val inflaționist nu sunt doar angajații, atât de la stat cât și din privat, unde s-a înregistrat o scădere a salariului real. Chiar dacă nu suportă aceste costuri acum, angajații care nu au fost până acum afectați de valul inflaționist, cum sunt cei din IT, vor suporta costurile stopării acestui fenomen.

„Perdanții neți ai acestui val inflaționist sunt cei din învățământ, din sănătate, din administrație publică, pensionari. Însă inflația nu poate dura la infinit, iar atunci când i se pune capăt, prin creșterea dobânzilor, prin creșterea taxelor, atunci și cei care au fost beneficiarii, sau cei care încă nu simt inflația – o să dea cu capul de parbriz. Asta este realitatea.

Să ne gândim că ești angajat în IT, mediu privat, salariu mărit peste rata inflației, nu simți că o duci mai rău și ți-ai făcut un credit la bancă ca să-ți cumperi o casă. Și atunci, peste un an, un an și jumătate, rata la bancă îți crește cu 50%. În loc de 3.000 de lei, plătești 4.500 de lei. Atunci te va lovi. Sau pentru că ești angajat din IT, ai scutire de impozit pe venit, și vine FMI-ul și spune că trebuie să facem politică fiscală mai dură, că trebuie să strângem bani la buget, și Guvernul spune că vrea să elimine această scutire, cotă unică pentru toți și brusc, de mâine, ai impozit pe venit”, a mai precizat Bogdan Glăvan.

Fără multe opțiuni pentru cei cu economii mici

Economiștii sunt de părere că cea mai proastă opțiune acum este să ne ținem economiile în depozite bancare cu dobânzi cu mult mai mici comparativ cu rata inflației.

„Avem un stat fericit într-o țară nefericită în momentul de față. Un stat fericit, care este principalul beneficiar al creșterii inflației, pentru că adună mai mulți bani la buget în condițiile creșterii mari a prețurilor. Și o țară nefericită în care pensionarii, cei care sunt plătiți pe salariul minim, adică circa 1,6 milioane de români și cei care au familii cu copii sunt principalele victime. Pentru mai mult de jumătate din populația țării, creșterea inflației reprezintă cea mai dură lovitură pe care au încasat-o în ultimii 20, chiar 25 de ani.

Printre victimele inflației se mai află și cei care au adunat o brumă de bani în bănci în speranța că vor avea azi bani pentru zile negre. Pentru ei, această inflației înseamnă că valoarea depozitelor făcute la bănci se erodează pe lună ce trece, banii nu mai valorează cât valorau în urmă cu un an pe vremea asta, iar perspectivele pentru ei, salvarea pentru cei care au bani la bancă este să scoată banii și să-i investească în alte instrumente. Mă refer la titlurile de stat, cu o dobândă de 5% în momentul de față, să-i investească în plasamente în euro, dolari sau chiar și în zona imobiliară pentru a se proteja de inflație”, a declarat, pentru FANATIK, analistul economic Adrian Negrescu.

„Este o greșeală să stai cu banii în cont, pur și simplu. Acum, sigur că dacă oamenii au economii mici nu ai ce sfat să le dai. În afară de bunurile de folosință îndelungată pe care și le pot cumpăra mai repede, bunuri despre care preconizează că vor avea nevoie în viitor, să schimbe frigiderul sau să cumpere niște cauciucuri la mașină, în afară de chestia asta nu prea au ce face cu banii dacă au economii mici. Și multă lume are economii mici în bancă.

Este important să ne speriem. Inflația este o boală, și este foarte important să o conștientizăm că ea trebuie oprită cât mai repede. Dacă nu facem asta ajungem să pățim dezastre sociale, economice și politice precum cele din anii 90”, a explicat și profesorul Bogdan Glăvan.