România, sufocată de munţii de gunoaie şi distrusă de aerul poluat. “Grădina Maicii Domnului” se transformă repede şi sigur în “Groapa de deşeuri a Europei”

În România se reciclează doar 13% dintre deșeuri, iar 70% ajung la gropile de gunoi, după cum recunoaște Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, iar pentru asta statul va trebui să plătească amenzi usturătoare, întrucât nu am respectat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor.

70% dintre deșeuri ajung la gropile de gunoi, mult prea încărcate

“Grădina Maicii Domnului”, așa cum ne place să numim România, a devenit mai degrabă o groapă de gunoi, în condițiile în care 70% din totalul deșeurilor produse pe teritoriul țării noastre nu este reciclat și ajunge pe câmpuri, drumuri și la groapă.

Suntem atât de copleșiți de acest fenomen încât Comisia Europeană a anunțat că va declanșa procedura de infringement din cauza gropilor de gunoi periculoase pentru sănătatea cetățenilor, ceea ce înseamnă că ni se vor bloca parțial sau total fondurile din domeniul mediului, atât de necesare dacă vrem să redresăm, cumva, situația.

Procedura de infringement are legătură cu mai multe gropi de gunoi amplasate la marginea orașelor din România, însă cele mai problematice sunt cele din București, Craiova și Deva.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Portalul Managementul Deșeurilor anunță că România a făcut anumite progrese legate de închiderea deșeurilor municipale și industriale care fac obiectul Cauzei C-301/17, Comisia Europeană împotriva României, progrese care nu sunt însă suficiente pentru a fi “iertați” de Comisie.

România a ratat fiecare țintă asumată

“Din totalul de 68 depozite neconforme, 20 sunt inchise (16 municipale, 2 industriale periculoase si 2 industriale nepericuloase) si 48 neinchise (12 municipale, 24 industriale periculoase, 12 industriale nepericuloase).

Pentru cele 101 de depozite municipale de deseuri existente, neconforme, Romania a obtinut o derogare in ceea ce priveste conformarea cu dispozitiile europene (art. 14, lit. c), Directiva 1999/31/CE). Din totalul de 101 depozite de deseuri municipale neconforme, 86 sunt inchise si 15 sunt in curs de inchidere”, arată site-ul amintit mai sus.

În plus, țara noastră va rata și țintele asumate pentru anul în curs privind ratele de reciclare pentru deșeurile municipale, de 50%. Ca o consecință, statul român va plăti penalități până când situația se va remedia, a anunțat Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor la Conferinţa Circular 7, organizată de Green Report.

Digisport.ro

FOTO După o lună, Adrian Mutu și-a dat șapca jos! Ce a ieșit

“Din păcate, nu vom atinge ţinta de 50% la sfârşitul anului. Nu reciclăm cât ne-am dori şi nu pentru că nu ar avea cine şi nu ar avea cum, ci pentru că nu prea avem ce. Problema noastră cea mai importantă astăzi este cum toate aceste deşeuri cu o valoare ridicată, în loc să le vedem la gropile de gunoi, ar trebui să ajungă la reciclatori.

Sunt un mare fan al sistemului garanţie-depozit şi sunt convins că vor creşte procentele de reciclare. Dacă nu atingem cotele asumate vom plăti penalizări până la remedierea situaţiei, iar cosul va fi mai mare decât dacă am fi rezolvat problema”, declara Costel Alexe.

Pe 12 octombrie 2018, Guvernul anunța posibilitatea aplicării unui nou instrument economic, care are la bază principiul “Plăteşti pentru cât arunci”, instrument implementat de mare parte dintre statele europene.

Acesta avea scopul de a încuraja reciclarea deșeurilor, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic, economic și al protecției mediului. Spunem “avea” pentru că, deși a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2019, sistemul “Plătești pentru cât arunci” funcţionează cu sincope și nu la nivelul întregii țări.

Amenzi în loc de măsuri concrete

Potrivit Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, ținta europeană pentru deşeurile municipale va fi tot mai dificil de atins. Astfel, pentru acest an aceasta este de 50% (țintă ratată deja de România), în 2025 creşte la 55%, iar în 2030 ajunge la 60%.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului anunță că, în 2017, cantitatea de deșeuri colectată prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primăriilor sau ale firmelor de salubritate a fost de 5.311 mii tone (deșeuri municipale și deșeuri din construcții și demolări colectate de la populație).

Din cantitatea totală de deșeuri colectată de operatorii de salubritate, 84% este reprezentată de deșeurile menajere și asimilabile, adică 4.461 mii tone.

Ținând cont de faptul că un camion de deșeuri organice, cu o capacitate medie de 3,5 tone, poate genera energie care să alimenteze 20.000 TV timp de 1 oră, rezultă că gunoiul menajer adunat într-un an ar putea să alimenteze aproximativ 25,5 milioane de televizoare timp de o oră.

În același timp, gunoul menajer ar putea fi transformat foarte ușor în compost, ce ar putea fi folosit ca îngrășământ natural în grădini sau parcuri. Cu toate acestea, statul poartă ochelari de cal și nu vede o oportunitate rapidă și ieftină la criza gunoaielor, respectiv reciclarea, preferând să trimită Garda de Mediu să aplice amenzi și atât.

Astfel, pe parcursul anului 2019, Garda Națională de Mediu a efectuat 39.429 de inspecții, lăudându-se că a îndeplinit în proporție de 110% planul de inspecții pentru 2019, deci a realizat mai mult decât și-a propus. În urma acestor vizite ale inspectorilor de mediu, au fost plicate 1.575 de avertismente și 3.288 de amenzi, cu o valoare totală de 55.639.400 lei, ceea ce înseamnă o amendă medie de 17.000 de lei, adică undeva la 3.500 euro.

În comparație, statul român ar putea fi nevoit să plătească penalități ce ar putea să depășească 100.000 de euro zilnic, până la remedierea situației. Mergând mai departe cu calculele, banii strânși de Garda de Mediu într-un an ar ajunge pentru plata unor penalități pentru o durată de aproape 115 zile.

Cum au ajuns firmele de reciclare să  se ocupe de gunoiul altor țări

În mod paradoxal, în România există multe firme de reciclare, astfel că mijloacele de transformare a deșeurilor ar exista. În 2018, în Registrul operatorilor economici autorizaţi care valorifică deşeuri de ambalaje erau înregistrate 776 de companii cu un astfel de specific.

Cu toate acestea, multe firme riscă să rămână fără activitate, fiind nevoite să importe deșeuri din alte țări. Acest lucru a atras atenția jurnaliștilor BBC, care, în octombrie 2019, au venit în România pentru a vedea de ce reciclăm gunoaiele altora, iar pe ale noastre le lăsăm în natură.

Astfel, Constantin Damov, directorul unei firme de reciclare, i-a spus reporterului BBC că doar jumătate din capacitate este acoperită cu materiale din țara noastră, în timp ce celelalte 50 % sunt aduse din afara României.

După ce a stat de vorbă cu mai mulți oameni, inclusiv din București, reporterul a ajuns la concluzia că legislația în vigoare este de vină pentru această situație, întrucât nu am reușit să reglementăm activitatea de reciclare și nici nu am putut să ne aliniem standardelor europene, motiv pentru care a fost luată și măsura de infringement.

Problema cea mai mare ar fi la firmele de colectare, care nu fac față volumului mare de gunoaie și nu reușesc să le sorteze, sarcină care, analizând modelul altor țări, ar trebui să fie a noastră, a celor ce îl producem.

Gunoiul lor, mai important decât al nostru pentru autorități

Între timp, Costel Alexe, ministrul Mediului, a anunțat recent pe Facebook că toate transporturile de deşeuri care intră în România pentru tranzit sau ca materie primă pentru industria reciclării vor fi deschise şi controlate la vamă.

“România nu va ajunge nici groapa de gunoi a lumii, nici a Uniunii Europene şi vă asigur că problemele poluării, colectării selective, reciclării şi managementului deşeurilor sunt tratate cu maxim interes, atât la nivel de minister, cât şi prin instituţiile subordonate.

Hârtiile pot spune multe, doar că, atunci când ajungem în situaţia în care cercetăm acele camioane, vom vedea că acestea nu sunt deşeuri reciclabile, ci de altă natură.

Trebuie să facem mai mult de atât: Vrem să deschidem camioanele de deşeuri care intră în ţara noastră, nu doar să ne uităm în hârtii. Vom declanşa în primul rând controale vamale ale transporturilor de deşeuri care intră în ţara noastră, fie pentru tranzit sau ca materie primă pentru industria reciclării”, a scris Alexe Facebook.

Sigur, măsura este bună pentru că așa statul se asigură că gunoiul importat este colectat selectiv, însă ce facem cu 70% din gunoiul produs în România, ce ajunge la gropile de gunoi, care sunt atât de  aglomerate încât vom fi puși să plătim penalități pentru ele?

În paralel, ministrul Mediului a anunțat că va începe să controleze și fabricile de ciment, contractate pentru arderea anumitor deșeuri, întrucât, spune Alexe, “nu este normal ca noi, la nivel european, să fim campioni la ducerea la groapă şi, evident, codaşi la reciclare, să reciclăm gunoi din alte ţări, periculos de altfel, dar sub diverse tertipuri ajunge ca material reciclabil, iar gunoaiele şi deşeurile din România, în loc să ajungă la reciclare, le vedem pe câmpuri”.

În consecință, CIROM (Patronatul din industria cimentului și altor produse minerale pentru construcții din România) a emis un punct de vedere la reacția ministrului, din care vom reda următorul pasaj:

“Industria cimentului nu importă și nu a importat niciodată deșeuri periculoase. Printre membrii pe care CIROM îi reprezintă, se numără și companii reprezentative din această industrie, care au acționat și continuă să acționeze în conformitate cu cerințele de mediu, impuse atât de legislația din România, cât și de legislația europeană.”

Și totuși, ce facem cu deșeurile nereciclate?

Legea 211/2011 privind Protecția sănătății populației și a mediului prevede că gestionarea deșeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană și fără a dăuna mediului, în special fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră, fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor și fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

“În cazul deșeurilor abandonate și în cazul în care producătorul/deținătorul de deșeuri este necunoscut, cheltuielile legate de curățarea și refacerea mediului, precum și cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de către autoritatea administrației publice locale”, prevede Articolul 21 (3) din legea respectivă.

Așadar, autoritățile locale sunt responsabile pentru ecologizarea zonelor în care au fost depozitate gunoaie, asta pentru că, de cele mai multe ori, oamenii legii nu reușesc să descopere cine se face responsabil de aruncarea deșeurilor în locuri nepermise.

Concluziile

Ne-a fost foarte greu să facem o analiză a situației deșeurilor din România și cu siguranță nu am acoperit subiectul la adevărata sa amploare. Cu toate acestea, am înțeles că avem gunoi și firme de reciclare, dar lanțul este rupt undeva la mijloc.

În urma celor descoperite am ajuns la concluzia că factorii principali care ar trebui să fie angrenați în a scăpa România de statistica tristă și îngrijorătoare a deșeurilor sunt preocupați mai degrabă de sancționare, și nu de prevenție, educare sau reciclare.

Avem de a face cu un paradox rar întâlnit într-o altă țară europeană, membră a unei Uniuni cu o legislație clară, în sensul în care companiile românești de reciclare nu au cum să ne scape de gunoaie, astfel că scapă alte state ce au au externalizat serviciile de eliminare a deșeurilor.

Avem o formă rudimentară de conștientizare a populației cu privire la depozitarea selectivă a gunoaielor, respectiv “Plătești pentru cât arunci” , care nu este însă pusă în funcțiune la adevăratul potențial.

Prima măsură pe care ar trebui să o implementeze autoritățile (locale, centrale) ar trebui să vizeze firmele de colectare a deșeurilor, cu scopul de a eficientiza procesul de strângere și selecție a gunoaielor, pentru ca mai apoi acestea să pornească spre unul dintre cele trei drumuri importante: reciclare, compost sau ardere, nu cel pe care merg acum și anume depozitare.

Nu în ultimul rând, România va trebui, pentru a reveni la gloria renumelui de “Grădină a Maicii Domnului”, să ia măsuri rapide și eficiente de managament al deșeurilor, îaninte de a primi un nou renume, cel de “Groapa de gunoi a Europei”.