România, țara cu cei mai mulți copii dependenți de telefon. „În ziua de azi nu mai poți să trăiești fără el””

„Vai de capul meu, șase ore!”, a fost reacția șocantă a unei adolescente când a văzut cât timp e petrecut pe telefonul mobil într-o singură zi. Cei mai mulți tineri recunosc că își petrec enorm de mult timp pe rețelele de socializare, iar un studiu OMS pune România în topul clasamentului, cu cel mai mare procent de adolescenți dependenți de rețelele sociale.

România, țara cu cei mai mulți copii dependenți de telefon

Un studiu recent al Organizației Mondiale de Sănătate (OMS), realizat în anul 2022 și publicat abia anul trecut, a plasat țara noastră pe primul loc în topul statelor cu cel mai mare procent de adolescenți dependenți de rețelele de socializare.

Studiul a arătat că procentul adolescenților (cu vârste de 11, 13, 15 ani) care afișează comportamente problematice în utilizarea rețelelor de socializare a crescut de la 7% în 2018 la 11% în anul 2022. Mai mult, România se afla în topul clasamentului, cu cele mai ridicate rate de utilizare problematică în rândul adolescenților: 22 % dintre tinerii români prezintă astfel de comportamente – peste dublul mediei raportate (11 %).

România era urmată în acest clasament de țări precum Malta (18 %) sau Bulgaria (17 %), în timp ce Olanda avea cea mai scăzută rată, de doar 5 %. Totuși, un alt raport al OMS arata pentru România o rată chiar de 28 % în grupul de vârstă 13–15 ani, față de doar 3 % în Olanda.

Digi24.ro

„Benzinăria Moscovei” este în flăcări. Ucraina a atacat una dintre cele mai mari rafinării din Rusia. Mesajul lui Zelenski

Acest fenomen a fost confirmat ulterior și de alte studii, realizate de către Centrul pentru Jurnalism Independent în anul 2024. Concluziile cercetărilor, bazate pe un sondaj reprezentativ de 1.852 elevi, au arătat câte ore petrec adolescenții pe rețelele de socializare.

Digisport.ro

Cum a fost surprinsă Emma Răducanu cu noul ei iubit: ”Erau o mulțime de oameni în jur”. Cu câți ani e mai în vârstă decât ea

Mai exact, TikTok: peste 5 ore pe zi în cazul unei treimi dintre liceeni și aproape un sfert dintre gimnaziali; Instagram: peste 5 ore zilnic pentru 22.8 % din liceeni și 17.8 % din gimnaziali; WhatsApp: folosit mai degrabă o oră sau mai puțin și YouTube: utilizare moderată (până la 3 ore) în proporții similare pentru ambele grupe.

„Vara aproape se dublează față de timpul pe care îl petrec într-o zi obișnuită când merg și la școală. La școală nu au acces la telefon cel puțin 50 de minute în timpul orelor, nu au voie să îl folosească. În vacanță nu mai au limitarea aceasta și telefonul este însoțitorul lor permanent”, a declarat Cristina Lupu, directorul CJI, pentru Știrile ProTv.

Ce spun adolescenții despre timpul petrecut pe telefon

Unii tineri spun că încearcă să-și reducă timpul petrecut online, însă, de multe ori, fără succes. „Am încercat să îmi pun un timer doar că tot, de exemplu, și când îmi sună timer-ul mai pun încă 10 minute”, spune o tânără, pentru ȘtirileProTv.

Un alt adolescent pare mai degrabă resemnat, și a declarat că vede această dependență ca fiind normală. „O dependență aș spune normală. În sensul că în ziua de azi nu mai poți să trăiești fără el”. „Dacă am o zi în care nu am ce să fac, mă trezesc, stau pe telefon, după, la culcare, iar stau pe telefon”, a precizat un altul.

Semnal de alarmă tras de specialiști

De ani întregi, specialiștii din România dar și din alte țări au atras atenția asupra pericolului reprezentat de rețelele sociale pentru cei tineri. Aceștia au subliniat că mecanismele pe care aceste aplicații le folosesc pentru a ne menține online – sistemul de reward cu like-uri, aprecieri, etc. – utilizează același mecanism neuronal precum cocaina.

„Urmărești o poveste care are cap și coadă. Ba chiar poate să te și ajute din niște puncte de vedere, să empatizezi cu personajele sau alte lucruri. Problema mare, foarte mare și foarte documentată… aplicațiile precum TikTok, story-urile de pe Instagram, de pe Youtube unde odată la câteva secunde maxim zeci de secunde se schimbă conținutul. Multitasking-ul acesta media apelează la aceleași circuite cerebrale ca și consumul de cocaină”, a declarat și Paul Olteanu, trainer focalizat pe neuroștiință.