News

România, țara cu peste 100 de localități fantomă. Mai multe sate și comune au ajuns așezările nimănui

Cum a ajuns România o țară cu peste 100 de localități fictive. Sate și comune întregi sunt, de fapt, așezările nimănui și au rămas fără locuitori și viitor
03.09.2022 | 17:01
Romania tara cu peste 100 de localitati fantoma Mai multe sate si comune au ajuns asezarile nimanui
România a ajuns o țară cu peste 100 de localități care, de fapt, nu mai există. Sursa foto - colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

În România zilelor noastre, potrivit datelor ultimului recensământ, există mai multe localități care au trecut printr-o depopulare masivă și care au dispărut efectiv. Lucrul acesta se întâmplă însă numai în teorie pentru că, de fapt, ele nu au fost desființate niciodată printr-un act normativ. Discutăm despre zeci de sătucuri, cătune sau comune care încă apăreau în nomenclator, dar care reprezentau orice altceva, nu și așezări omenești.

Cum au apărut localități fictive în România

Culmea, realitatea este una chiar amuzantă în anumite cazuri pentru că multe localități sunt pur si simplu pustiite de vremuri și mai păstrează doar case aflate într-o stare de degradare incompatibilă cu eventuale reparații. Mai mult decât atât, România are așezări fantomă care, de fapt, sunt în acest moment poziționate pe fundul unor lacuri de acumulare.

ADVERTISEMENT

Altele au dispărut în urma unor inundații care au făcut prăpăd în zonă. De asemenea, alunecările de teren au ras de pe fața pământului câteva mici așezări, la fel cum s-a întâmplat și atunci când a fost construit în regimul comunist canalul Dunăre – Marea Neagră.

Hărțile vechi sunt singurele care ar mai putea să ateste că, în anumite locuri, au existat, la un moment dat, zone în care oamenii trăiau. De altfel, în cazul unora nici măcar amintiri nu mai sunt. Bătrânii locului au încetat din viață, construcțiile au fost puse la pământ și căile de acces sunt istorie.

ADVERTISEMENT

Există și situația în care unele așezări au fost mutate în componența altor localități vecine. În ciuda comasării, ele și-au păstrat denumirea și, culmea, multe dintre ele chiar și codul poștal. De altfel, Poșta Română pare a fi singura obligată să mai știe de aceste locuri, deși, în mod evident, nimeni nu a mai ajuns acolo de zeci de ani să verifice.

Caz dramatic prezentat de FANATIK

În urmă cu doi ani de zile, la început de pandemie, FANATIK a prezentat situația unei așezări din județul Buzău. Interesant este că acolo încă mai trăiesc oameni, casele sunt în picioare, dar nici vorbă de tineret sau viitor.

ADVERTISEMENT

La Gonțești, virusul care a pus stăpânire pe întreaga lume aproape că nici nu a existat. COVID-19 nu prea a mai avut pe cine să sperie pentru că în doar patru case mai existau suflete. Restul erau pline de amintiri, pustietate și doruri.

Gonțești, un loc plin de case goale și dărăpănate. Sursa foto – fanatik

„În momentul de față vorbim despre trei familii și o persoană singură. Locuite mai avem 4 case. Satul a îmbătrânit, moștenitorii n-au mai venit. Nelocuite ar fi undeva în jurul a 14 case”, a explicat pentru FANATIK primarul comunei alăturate.

ADVERTISEMENT

Cum s-a ajuns aici? Ei bine, în acest caz, discutăm strict despre plecări voite, despre oameni care s-au dus pentru un trai mai bun în alte părți. Au rămas pe loc bătrânii și casele în care altădată se râdea zgomotos, se visa și se făceau planuri. Acum nu prea mai e nimic, din unele încăperi noaptea nici nu mai pleacă și soarele răsare numai pentru o mână de oameni.

Localități fictive, oameni spre deloc

Un exemplu de localitate care, de fapt, nu mai există este Alexandru Ioan Cuza din județul Călărași. Potrivit ultimului recensământ aici nu mai trăia nimeni. Vorbim despre o așezare care nu mai are o vatră, în care nu sunt gospodării sau o rețea de acces pe care satelitul să o poată recunoaște. Concret, acolo unde odinioară exista acest sat, acum există un teren viran.

În zonă ar mai fi doar o serie de construcții lângă pădurea Rărești. Vorbim despre o fermă destul de mare și câteva depozite, cel mai probabil prima fiind și cea care a preluat numele de Alexandru Ioan Cuza și codul poștal. Fiind însă o unitate zootehnică, aceasta nu poate să aibă locuire permanentă și nici nu are cum să fie considerată localitate.

Alexandru Ioan Cuza, teren viran cât vezi cu ochii. Sursa foto – facebook

Teren viran este și peste ceea ce trebuia să reprezinte satul Arțari din Suceava. De altfel, primăria din Adâncata chiar atestă că unitatea administrativă ce conținea și această așezare a fost desființată în anul 1968 din rațiuni ce aparțin formelor de guvernământ ale vremii. Mergem mai departe și descoperim teren viran și în alte județe cum ar fi Cluj, Mureș, Hunedoara sau Tulcea, toate având astfel de localități fantomă.

Situația din Geamăna este una care a atras presa în ultimii ani de zile. Satul din Apuseni a fost pur și simplu înghițit de sterilul care s-a scurs de la mina de cupru existentă în Roșia Poeni. În acest moment, din Geamăna se mai pot observa acoperișul și turla bisericii.

Cum arată acum biserica din Geamăna. Sursa foto – zmescience.com

Nu mai puțin de 22 de sate se află acum sub apele lacului de acumulare din Bicaz. Aproape douăzeci de mii de oameni au fost strămutați de regimul comunist, regim care a uitat însă și de codurile poștale.

O situație aparte se întâmplă în mai multe sate din România rămase aproape pustii, dar înțesate de case noi, mari și frumoase. Sunt casele construite de tinerii plecați la muncă în străinătate și care ar vrea, la un moment dat, să revină pe meleagurile unde s-au născut. Bătrânii rămași să le îngrijească se sting pe capete, în timp ce traiul bun de afară nu prea mai permite nimănui să încerce revenirea.

ADVERTISEMENT