România, țară exportatoare de canabis în timp ce tinerii sunt vânați pentru un joint. „Drogurile sunt cele mai periculoase atunci când sunt interzise”

Agenția de informații a Statelor Unite, celebra CIA, a modificat zilele trecute raportul de țară despre România, subliniind faptul că, în ceea ce privește substanțele ilicite, am ajuns „o țară exportatoare de canabis”.

România, țară exportatoare de canabis

Concluzia celor de la CIA este susținută și de rapoartele agențiilor internaționale și naționale ce au subliniat constant în ultimii ani creșterea cantităților de canabis confiscate. Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri nota într-un raport de acum câțiva ani că în anul 2015 erau confiscate 75 de plantații de canabis, „ceea ce este mai mult decât a fost raportat în anii anteriori.(…) Produsele de canabis rămân principalele droguri confiscate în România”.

Agenția Națională Antidrog menționează în ultimul raport pentru anul 2020 că în urma a peste 3.600 de capturi au fost capturate aproape trei tone de canabis, „din care 1385,084 kilograme rezină de canabis, 929,321 kilograme canabis iarbă, 627,806 kilograme plante de canabis şi 40,315 kilograme fragmente vegetale cu THC. 96,98% (2892,553 kilograme) din cantitatea totală confiscată provine din 122 de capturi semnificative. Analiza datelor privind capturile semnificative de canabis realizate în anul 2020 evidențiază faptul că 77,14% din cantitatea de canabis confiscată (611,27 kilograme canabis iarbă, 603,859 kilograme masă plante de canabis și 17,184 kilograme fragmente vegetale cu THC) a avut ca ţară de producţie România”, se arată în raportul ANA.

Un an mai târziu, DIICOT anunța că această cantitate confiscată a ajuns la circa 3,5 tone. „În ceea ce privește situația culturilor și a plantelor de canabis, au fost indisponibilizate în vederea confiscării, în cursul anului 2021, un număr de 2.927 plante/culturi în greutate totală de 3.585,70 kg. și fragmente vegetale cu THC în greutate totală de 1.341,50 kg, respectiv un total de 4.927,20 kg plante și fragmente vegetale conținând THC. Comparativ, în anul 2020 au fost indisponibilizate în vederea confiscării 4.506 plante cu o cantitate netă totală de 668,10 kg. incluzând şi fragmentele vegetale cu THC”, se arată în raportul DIICOT pentru anul 2021.

Digi24.ro

Cazul ciudat al miliardarului german care și-ar fi înscenat moartea ca să fie împreună cu amanta rusoaică la Moscova

Potrivit celor de Agenția Națională Antidrog circa unu din zece adolescenți de 16 ani a consumat canabis de-a lungul vieții, iar „7,2% au consumat în ultimul an, iar 3,3% dintre ei au consumat și în ultima lună”, canabisul fiind cel mai consumat drog de elevi. Mai mult, pentru anul 2020, canabisul se află pe primul loc în ceea ce privește cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri, atât pentru toate cazurile în care s-a solicitat asistență (56%), cât și în ceea ce privește cazurile noi (persoane care nu au mai fost înscrise în servicii de tratament pentru consum de droguri, 70,5%), mai arată raportul ANA, care precizează că aproape două mii de persoane au fost admise la tratament pentru consumul de canabis. Peste 80% dintre aceștia au fost referite instituțiilor de aplicare a legii, instanțe, poliție sau probațiune.

Politica dogmatica anti-drog a autorităților

La finalul lunii martie, deputații PNL Laurențiu-Dan Leoreanu și Ioan Cupșa au depus un proiect legislativ, la care au aderat alți 14 deputați liberali, prin care pedepsele pentru vânzarea de droguri sunt majorate de la 2-7 ani la 3-10 ani, iar pentru deținerea de droguri de risc, precum canabis, în vederea consumului, pedeapsa crește de la 3 luni – 2 ani sau amendă la 1-5 ani de închisoare. Mai mult, publicația Libertatea a scris că expunerea de motive a proiectului legislativ a fost copiată dintr-un articol al organizației TeenChallenge, centru de tratare a dependenței de droguri cu componentă religioasă de tip penticostal.

Împotriva acestei măsuri s-a pronunțat Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, Colegiul Medicilor din România dar și Consiliul Superior al Magistraturii care a subliniat că această lege nu respectă viziunea din spatele noului Cod Penal. „Experiența tuturor statelor europene ne arată că efectul criminalizării și creșterii pedepselor cu închisoarea nu este cel scontat, de diminuare a consumului, ci, dimpotrivă, este însoțit de o creștere a efectelor negative asociate acestui fenomen (infecții cu transmitere parenterală precum HIV și hepatită C, delincvență, ca să nu mai vorbim de pierderile de potențial uman asociate transformării în infractori a unui număr mare de oameni)”, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de Asociația Română de Psihiatrie împotriva acestui proiect de lege. De altfel, aproape 6.000 de persoane au semnat o petiție Declic împotriva acestui proiect legislativ care a fost votat la Senat la finalul lunii iunie și a ajuns acum în Camera Deputaților.

Experții în politici publice sunt de părere că politicienii români par să ignore complet posibilitatea unor astfel de efecte perverse în urma legilor pe care le promovează. „Este o scurtătură mintală, o scurtătură politică să spui că dacă ceva e rău trebuie interzis și dacă e bun trebuie făcut obligatoriu. Este o atitudine infantilă, crezi că dorințele tale devin realitate doar pentru că ridici o mânuță în Parlament. În realitate lucrurile nu merg așa, oamenii în general tind să subestimeze consecințele neintenționate ale unor politici care sunt animate de cele mai bune intenții. Noi am transformat o problemă medicală, ceea ce este în esență consumul de droguri, într-una de ordine publică”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita.

Digisport.ro

"Bijuteria" de 44 de milioane € de la Cluj-Napoca, transformată în mall. FOTO Noul proiect spectaculos

Alina Dumitriu, director executiv al ONG-ului Sens Pozitiv, cu o experiență de 17 ani de lucru cu persoane care consumă substanțe susține că acest tip de măsuri nu a avut niciodată un efect pozitiv și că ne aflăm în fața unui caz în care politicienii români sunt ghidați mai degrabă de dogme religioase decât de date științifice.

„Oricând vrem să ne schimbăm și să ne îmbunătățim legislația, să zicem că asta își doresc, ne uităm la ce au făcut alte țări, ne uităm la studii și cercetări. Ce facem noi acum este foarte greșit, vedem proiecte de legi în materie copiate de pe site-uri penticostale. Aceste organizații religioase cred că dependenții de droguri pot fi vindecați prin rugăciune. Cei de la această asociație penticostală convingeau dependenții de heroină de la Victor Babeș să vină la ei, în special pe timpul iernii, și îi puneau să se roage o dată la trei ore, îi puneau să muncească, nu au voie să fumeze – vorbim de oameni cu adicții grave. Ce vor să facă acum e să distrugă viitorul a mii de tineri pentru o țigară cu iarbă.

Consumul de droguri abuziv, nu recreativ, este o boală cronică. Nu putem să ne uităm la oamenii ăștia ca la niște infractori, când ei de fapt sunt bolnavi și au nevoie de îngrijiri psiho-medico sociale. Portugalia a decriminalizat în 2001 toate substanțele. Acolo ai voie să ai orice substanță într-o cantitate redusă, pentru consum propriu. A scăzut numărul de supradoze, procentul de consum, procentul de infectări cu HIV. Efectiv sunt sub limita europeană la tot, după ce înainte erau una din țările cu cel mai mare număr de consumatori. Aproape fiecare familie avea un heroinoman. Au politici de „reducere daunelor” – harm reduction – consumă la pipă pentru a nu se mai injecta, pentru a nu-și mai distruge venele, unde urmau infecții și amputări. Asta înseamnă o politică publică pe bază de date”, a declarat, pentru FANATIK, Alina Dumitriu.

„Strategiile zero-toleranță nu funcționează”

La începutul acestei veri doi tineri și-au pierdut viața și alți 13 au ajuns la spital în Capitală după ce au consumat droguri la festivalul SAGA. Și atunci, specialiștii în domeniu au criticat autoritățile pentru lipsa unei politici de harm reduction, susținând că asistăm la falimentul politicilor de incriminare a consumului de droguri în România. Autoritățile din Cluj-Napoca însă mizează și ele pe aceeași strategie, în mijloacele de transport în comun rulând o companie anti-droguri în care tinerii sunt atenționați cu privire la lunile și anii de pușcărie pe care-i riscă. „El e Cristi. Aflându-se la un festival, ca să «fie cool», a luat o pastilă de Ecstasy și a fumat un joint. 6 luni închisoare. El e Ovidiu. Spune că nu e mare lucru să fumezi câteodată un joint și că pe el chiar îl ajută să-și facă curaj în diverse situații. A fost depistat de mai multe ori pentru deținere și vânzare canabis (60 de acte materiale). 3 ani închisoare”, sunt doar două dintre mesajele cu care autoritățile încearcă să descurajeze consumul de stupefiante.

Vlad Zaha, criminolog și specialist în politica drogurilor, specialist în cadrul Universității din Manchester susține că autoritățile române în acest moment copiază politicile antidrog ce au eșuat în anii 80 în statele occidentale. Acesta subliniază că în realitate consumul de droguri precum canabis este cu mult mai ridicat în rândul tinerilor decât o arată datele autorităților.

„Atitudinea autorităților este copiată după strategiile antidrog din țările vestice ale anilor 80 – în special SUA. Zero toleranță împotriva drogurilor și consumatorilor, stigmatizare, arestări, încarcerări, agresivitate în comunicare și în acțiuni. În tot acest timp și în ciuda strategiilor agresive, consumul tuturor drogurilor crește nestingherit – din 2005 până în 2012, consumul a crescut în medie cu peste 80%, iar din 2013 până în 2020, a mai crescut cu încă peste 70%.

Era însă evident că strategiile de zero-toleranță adoptate de autorități nu vor funcționa, pentru că la fel au eșuat și în țările de la care le-am copiat – țări care au abandonat acele politici toxice ale incriminării și pedepsirii, și sunt acum lideri în legalizarea comercială și dezincriminarea posesiei pentru consum propriu”, a declarat, pentru FANATIK, Vlad Zaha.

Potrivit acestuia soluțiile la dispozițiile autorităților sunt extrem de clare, abandonarea modelului prohibiționist, pentru că tocmai această politică amplifică răul atribuit apoi drogurilor. În opinia lui Vlad Zaha soluțiile în domeniu trebuie să fie adaptate la tipul de substanță în cauză, fiind necesare abordări diferite pentru drogurile de risc și cele cu risc crescut.

„Drogurile sunt cele mai periculoase atunci când sunt interzise – iar aceeași substanță, când este legală sau măcar dezincriminată, are un grad de pericol infinit mai mic. Asta înseamnă legalizarea strictă – să recunoști că drogurile au câștigat și vor câștiga întotdeauna războiul împotriva drogurilor, și ca Stat să creezi un sistem foarte bine pus la punct prin care să oferi substanțele respective în moduri sigure.

În funcție de substanță, această abordare ar rezolva diferite probleme în România: de exemplu, pentru heroina oferită gratuit de personal medical dependenților în camere speciale de administrare, ar scădea numărul noilor consumatori, ar scădea numărul morților prin supradoză și ar scădea infectările cu HIV – mai mult, crima organizată ar da faliment.

Dacă discutăm de canabis, ar însemna, printre altele, să oferim milioanelor de consumatori români șansa să știe exact ce cumpără, să scadă semnificativ numărul consumatorilor de etnobotanice, să nu mai existe sute de dosare penale pentru consum propriu anual și să nu mai stigmatizăm, demonizăm și arestăm oameni simpli”, a mai explicat, pentru FANATIK, Vlad Zaha, care subliniază că România nu mai trebuie să piardă „ani buni pentru niște voturi pătate de sânge”.

De altfel, în anul trecut raportul DIICOT menționează că în anul trecut în sfera traficului de droguri au fost de soluționat aproape 18.000 de cazuri, dintre care 9.227 nou înregistrate în 2021. Din acest total, au fost soluționate doar 6.600 de dosare, cu 2.413 inculpați trimiși în judecată, dor 980 dintre aceștia fiind în arest preventiv.

Costurile uriașe ale unei politici falimentare

Experții în politici publice sunt de părere că politicile zero-toleranță împotriva drogurilor nu doar că nu s-au dovedit eficiente în a conduce la scăderea consumului de stupefiante dar ele au impus societății un cost uriaș în ceea ce privește resursele alocate combaterii fenomenului, tineri care au avut de suferit pentru faptul de a fuma un joint, alimentarea infracționalității și deschiderea căilor pentru noi droguri periculoase și nu în ultimul rând restrângerea drepturilor personale.

„Din păcate specialiștii în domeniu nu sunt ascultați atunci când se vine cu inițiative legislative în acest domeniu. Economiștii știu că atunci când există cerere până la urmă oferta va fi acolo. Rezultatul va fi că dacă scot în afara legii ceva, acel ceva va fi furnizat la un preț mai mare de către cei care sunt specializați, care au un avantaj competitiv, în încălcarea legii. Producția de droguri este adusă pe piață de cei care încalcă legea într-o mie de alte feluri. Dacă interzici alcoolul nu vei mai găsi alcool produs de fabrica din oraș ci în subsolurile blocurilor pe filiere controlate de infractori violenți. Prohibiția nu este o soluție viabilă pe termen lung, asta a învățat-o și SUA, care a renunțat la prohibiția alcoolului, și care acum renunță la războiul împotriva drogurilor.

Rezultatele sunt evidente, de la pierderea libertăților cetățenești la deturnarea de resurse – în loc să fie prinși cei care violează, care îți dau în cap, care fură, cele mai bune resurse merg pentru lupta împotriva drogurilor. Societatea face niște alegeri nu raționale, nu atingem bine general prin aceste politici. Portugalia are o politică mult mai puțin represivă cu rezultate mult mai bune”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Specialiștii din domeniu au atras atenția în mod repetat că cel mai mare pericol la adresa consumatorilor ocazionali este reprezentat de substanțele noi introduse pe piață în locul drogurilor clasice, fiind cel mai adesea vorba de droguri noi sintetizate, al căror efect asupra sănătății este cel mai adesea complet necunoscut.

„Fenomenul este cunoscut nu numai la nivel teoretic. Revenind la exemplul cu prohibiția, în momentul în care ai introdus consumul de alcool, traficanții dacă tot își riscau libertatea sau trebuiau să dea șpăgi la polițiști, nu mai transportau bere, ci producea alcool din ce în ce mai puternic. Oamenii au trecut de la consumul de bere și vin la cel de alcool tare, moda cocktailurilor a început în perioada prohibiției pentru că se amestecau tot felul de fructe și dulciuri pentru a masca o calitate infectă a alcoolului produs în condiții improprii.

La fel se întâmplă cu drogurile. În momentul în care ai interzis canabisul, eu nu o să transport o căpiță de canabis dacă pot să transport niște pastile sau direct heroină. La asta se ajunge și apoi apare cursa de-a șoarecele și pisica în care traficanții vin cu noi substanțe, ce nu e pe lista celor interzise, dar cu efecte secundare necunoscute dar care prăjesc creierul consumatorilor și mai mult. Fenomenul de a migra spre produse mai dure, mai concentrate, inovative, mai puțin cunoscute este un alt efect al acestei politici”, a mai declarat, pentru FANATIK, Radu Nechita, care este de părere că cei mai mulți oameni, educați în perioada comunistă, au încă o imagine distorsionată cu privire la consumul de droguri.

Pacienții cronici, victimele aceleiași mentalități

O altă victimă a politicilor pe acest domeniu sunt și pacienții cronici. Încă din anul 2019 zeci de parlamentari din toate partidele au semnat un proiect de lege pentru utilizarea canabisului în scop medical în România, proiect care a fost adoptat tacit în Senat, iar de trei ani stă îngropat la Camera Deputaților. Inițiat de doi parlamentari PSD, proiectul are la bază cercetări și exemplele altor state care utilizează canabisul în domeniul medical pentru tratarea durerilor cronice la adulți.

„Prin utilizarea substanțelor și preparatelor pe bază de de canabis, se pot trata durerile cronice la adulți, pot fi ameliorate stările de greață și vomă provocate de chimioterapie și, totodată, pot fi ameliorate simptomele spasticității în cazul pacienților cu sleroză multiplă. De asemenea, la nivel mondial, există dovezi care demonstrează că planta de canabis sau canabinoidele ar putea fi eficace pentru creșterea apetitului și reducerea pierderii în greutate asociate cu HIV/SIDA, atenuând simptomele tulburărilor mintale cum ar fi psihoza și sindromul Tourette și simptomele epilepsiei, dar și ale bolii Alzheimer, artritei, astmului, cancerului, bolii Crohn și glaucomului”, se arată în expunerea de motive a legii în cauză.

Deputatul USR Emanuel Ungureanu, care s-a alăturat și el celor doi inițiatori, susține că în acest moment proiectul de lege este blocat de Ministerul Sănătății, care în toți acești ani a refuzat să ofere un aviz pozitiv acestui proiect.

„Ca asistent social pot spune direct că acest proiect a fost blocat inclusiv de în mandatele celor doi miniștrii USR, Voiculescu și Mihăilă. Nu este blocat doar acum de funcționarii din Ministerul Sănătății condus de Rafila, ci a fost blocat de Direcția Medicală a ministerului încă din 2019, indiferent de ce ministru a fost. Toți funcționarii au susținut că acest proiect este unul periculos, că deschide o poartă către consumul mascat de droguri cu risc ridicat, ceea ce este o minciună și o mizerie ce se face bolnavilor cronicilor.

Proiectul a fost inițiat de către o colegă de la PSD, doamna Dumitrache, și a avut o largă susținere pentru că semnalul a fost să nu existe o politizare a subiectului, principala grijă fiind pentru bolnavii cu dureri cronice, ce nu pot fi tratați cu morfină sau alte substanțe asemănătoare. S-a făcut o confuzie voită cu consumul de canabis recreațional, iar din partea funcționarilor din minister nu a existat un răspuns științific cu privire la avizarea negativă a acestui proiect”, a declarat, pentru FANATIK, deputatul Emanuel Ungureanu.

Acesta susține că există șanse ca proiectul de lege să intre în dezbaterile Comisiei de Sănătate de la Cameră însă susține că foarte mulți medici, inclusiv funcționari din Ministerul Sănătății, s-au poziționat împotriva legii fără niciun argument științific ci doar dintr-o simplă mentalitate de a se împotrivi unor lucruri pe care nu le cunosc.

„Un medic este dator să găsească soluții pentru pacienți. Atâta timp cât există niște tratamente sau niște mijloace să amelioreze anumite simptome la boli cronice pentru niște pacienți, medicul nu numai că nu are dreptul să refuze un tratament care există și este folosit de alții, ci el este obligat să găsească acele soluții care ajută pacientul. E o mentalitate românească aici, că nu se poate, că e ceva periculos, am fost în cabinetul lui Rafila împreună cu membrii PSD și ne-am rugat de el ca de Dumnezeu. În afară de a râde și de a ironiza proiectul nu am primit nimic. Aici e blocajul. E o luptă incredibilă pentru un lucru care e legalizat în alte țări, există legislație de control, există absolut totul”, a mai precizat deputatul USR.