România, țara pensionărilor anticipate. Sute de mii de oameni, eligibili pentru retragere prematură din activitate fără penalizare la pensie

Legea pensiilor din 2010 dădea dreptul locuitorilor a trei orașe să se pensioneze cu doi ani mai devreme, fără penalizare, din cauza poluării extreme la care au fost supuși în perioada regimului comunist. După 12 ani, numărul localităților a fost extins fără discernământ, fiind vorba de 49 de orașe și alte zeci de comune, locuite de milioane de locuitori. Extinderea listei a fost făcută fără să fie luat în calcul impactul asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, din care sunt plătite pensiilor românilor.

Poluare ca la Cernobîl

Articolul 65 al Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevedea că „persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna, pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani”.  Reducerea vârstei de pensionare nu ar fi afectat cuantumul pensiei, măsura urmând a fi aplicată persoanelor care se vor pensiona până la 31 decembrie 2030.

De atunci până acum au fost adoptate nu mai puțin de 11 legi prin care a fost lungită lista localităților, iar alte trei urmează să fie discutate în perioada următoare. Aceste legi au fost votat în anii electorali sau preelectorali, semn că parlamentarii inițiatori s-au folosit fără pudoare de banul public pentru a obține voturi în județele de origine. Pentru a justifica extinderea listei, a fost lungită și lista substanțelor poluante astfel încât cu greu mai găsești vreun element în tabelul periodic al lui Mendeleev care să fi fost omis.

Dacă inițial legea prevedea această facilitate pentru locuitorii a trei orașe, în cazul cărora efectele devastatoare ale poluării erau bine documentate, în momentul de față s-a ajuns ca 15 municipii reședință de județ să fie incluse, localități în care trăiesc circa 1,9 milioane de locuitori, potrivit datelor recensământului din 2011: Bacău, Baia Mare, Brăila, Călărași, Deva, Drobeta – Turnu Severin, Galați, Ploiești, Râmnicu Vâlcea, Reșița, Slatina, Slobozia, Târgoviște, Târgu Mureș, Tulcea.

Digi24.ro

Oamenii sunt uluiți când află ce vârstă are acest bărbat. Cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire și cât îl costă pe an

Alte 34 de orașe, inclusiv municipii, se regăsesc pe listă, printre ele fiind unele cu populație destul de mare, cum ar fi Onești, Făgăraș, Turda, Rovinari, Hunedoara, Petroșani ș.a. De exemplu, aproape întreaga populație urbană a județului Hunedoara, fără a pune și unele comune, este eligibilă pentru pensionare anticipată întrucât pe listă sunt trecute Deva, Hunedoara, Petroșani, Brad, Călan, Lupeni, Orăștie, Vulcan și Uricani. Doar două orășele din județ nu se regăsesc în listă.

Folosirea acestei facilități în scop electoral poate fi probată prin istoricul modificărilor la articolul 65 care a rămas nemodificat până în anul electoral 2016. „Deschizători de drumuri” au fost trei parlamentari PSD de Mureș (Corneliu Buicu, Petru-Alexandru Frătean și Vasile Gliga) care au propus și includerea orașului Târgu-Mureș, iar pentru acest lucru au trecut în lista substanțelor poluante luate în calcul pulberile metalice și emisiile de amoniac și derivate.

Listă extinsă în preajma alegerilor

După ce au trecut alegerile din 2016, situația a rămas neschimbată până în 2020, când goana după voturile de la alegerile din acel an i-a scos din minți pe parlamentarii nației. Tonul a fost dat de senatorul de Hunedoara Cornel Resmeriță care, nu doar că și-a băgat aproape tot județul la pensionare anticipată, dar a inclus și localități din alte județe care se încadrau în lista deja foarte lungă a situațiilor de poluare remanentă „din cauza extracției, preparării și arderii cărbunelui sau a șisturilor bituminoase, a extracției și prelucrării minereurilor feroase și neferoase cu conținut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat și siliciu sau de radiații din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, a pulberilor metalice și/sau de cocs metalurgic, precum și a emisiilor de amoniac și derivate, respectiv localitățile Baia Mare, Copșa Mică, Zlatna, Târgu Mureș, Drobeta-Turnu Severin, Târnăveni, Slatina, Turnu Măgurele, Râmnicu Vâlcea, Petroșani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Aninoasa, Uricani, Hunedoara, Călan, Brad, Criscior, Vețel, Șoimuș, Baia de Criș, Ghelari, Teliuc, Certej, Băița, Orăștie, Deva din județul Hunedoara.”

Potențialul electoral a fost sesizat și de alți parlamentari astfel că, până la finele lui 2020, prin alte patru legi au fost adăugate și alte localități. Parlamentul ales în 2020 și-a tras sufletul timp de un an astfel că, în 2021, lista nu a suferit adăugiri. Însă perspectiva alegerilor din 2024 i-a determinat pe parlamentarii să se pună iar pe treabă în acest an și să iasă la vânătoare de români care ar trebui să se pensioneze anticipat. Deja au fost adoptate trei proiecte de lege în acest sens. Tulcea a fost inclusă în urma unei inițiative a unor deputați ai minorităților, iar Resmeriță, aliat cu alți parlamentari PSD și PNL de Hunedoara, a mai identificat alte două comune din județ care ar fi eligibile. Și parlamentarii PSD din Dolj s-au gândit să-și trimită un reprezentant pe listă, anume comuna Ișalnița. Inițial, au propus chiar includerea Craiovei, dar nu au avut succes, capitala Olteniei fiind eliminată din proiectul de lege la Camera Deputaților.

Digisport.ro

Mai dur nu se putea! A venit ”nota de plată”, după gestul golănesc fără precedent făcut de un luptător către fata din ring

Concurs de generozitate între PSD și PNL

Lucrurile sunt departe de a se fi liniștit. Deși startul nebuniei a fost dat de către parlamentari PSD, PNL s-a alăturat cursei pensionărilor anticipate și dă semne că este hotărât să recupereze avansul luat de social-democrați. Astfel, doi deputați liberali Glad Varga și Ovidiu Bîlcea vor ca pe lista de la articolul 65 să fie inclus orașul Arad și patru localități limitrofe, proiectul lor fiind recent depus la Senat. Numai în Arad locuiesc 170.000 de oameni

Competiția dintre PSD și PNL în acordarea unor privilegii fără o fundamentare clară capătă uneori accente comice. La începutul lunii noiembrie, un grup de liberali din Brașov au propus ca pensionarea anticipată să poată fi acordată și locuitorilor din orașul Codlea. După numai o săptămână, un proiect de lege identic a fost depus și de către pesediștii din județ, care apoi au spus că este o simplă coincidență. Ambele urmează să intre în procedură legislativă.

Tot din partea PNL a venit o propunere privind extinderea listei cu șase localități limitrofe orașului Baia Mare. Expunerea de motive are mai puțin de o pagină, iar argumentele sunt la fel de șubrede ca și în cazul proiectelor care au fost adoptate deja. „Studiile efectuate în aceste zone arată că speranţa de viaţă este cu 6 – 10 ani mai scăzută decât media naţională”, se spune în expunere, fără vreo trimitere la acele studii invocate sau la autorii lor. Astfel că nu știm dacă locuitorii din comunele respective trăiesc mai puțin din cauza poluării sau pentru că nu sunt atenți când traversează strada sau trag cam mult la măsea. Pur și simplu, ni se cere să credem pe cuvânt ce susțin semnatarii proiectului. De altfel, procedura se regăsește în toate legile pe această temă deja votate: nu există trimiteri la o literatură de specialitate care să justifice măsura, singurul argument fiind funcționarea la un moment dat a unui combinat chimic sau unei întreprinderi metalurgice sau miniere.

Populism cu termen de expirare

Astfel că, de la numai trei localități eligibile, s-a ajuns la lista din articolul 65 să fie una enormă, respectiv localitățile Baia Mare, Călărași, Copșa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureș, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum și în localitățile Abrud, Avram Iancu, Baia de Arieș, Lupșa, Ocoliș, Roșia Montană și Zlatna din județul Alba, Băița din județul Bihor, Bacău și Onești din județul Bacău, Maieru, Rodna și Șanț din județul Bistrița-Năsăud, Crizbav, Făgăraș, Feldioara, Hălchiu, Satu Nou și Victoria din județul Brașov, Brăila, Tichilești și Chișcani din județul Brăila, Anina, Armeniș, Ciudanovița, Moldova Nouă, Oțelu Roșu și Reșița din județul Caraș-Severin, Aghireșu, Câmpia Turzii, Căpușu Mare, Dej, Iara și Turda din județul Cluj, Năvodari din județul Constanța, Baraolt din județul Covasna, Târgoviște și Titu din județul Dâmbovița, Ișalnița din județul Dolj, Galați din județul Galați, Brănești, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgotești, Fărcășești, Ionești, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopșoru, Prigoria, Roșia de Amaradia, Rovinari, Turburea, Turceni și Urdari din județul Gorj, Bălan, Borsec, Corbu, Jolotca, Sândominic și Tulgheș din județul Harghita, Aninoasa, Baia de Criș, Băița, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăștie, Petrila, Petroșani, Răchitova, Șoimuș, Teliucu Inferior, Uricani, Vața de Jos, Vețel, Vulcan din județul Hunedoara, Ciulnița și Slobozia din județul Ialomița, Borșa din județul Maramureș, Grințieș și Săvinești din județul Neamț, Brazi și Ploiești din județul Prahova, Broșteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani și Vatra Dornei din județul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag și Tomești din județul Timiș, Mina Altân Tepe și Tulcea din județul Tulcea, Berbești și Râmnicu Vâlcea din județul Vâlcea.

Ritmul accelerat cu care se preconizează extinderea listei este explicabil prin faptul că măsura se poate aplica doar celor care vor atinge vârsta minimă de pensionare, chiar și anticipată cu doi ani, până în anul 2030, an în care se consideră că efectele poluării remanente se vor încheia. Altfel spus, ponderea electoratului care ar putea fi momit cu acest tip de legi se reduce de la an la an. Toate aceste localități însumează mai multe milioane de români, însă nu toți dintre cei care încă sunt în activitatea vor putea beneficia de pensionarea anticipată, dacă vârsta de pensionare va fi împlinită după 2030. De asemenea, ponderea actualilor sau potențialilor beneficiari este greu de calculat variind de la localitate la localitate, în funcție de anul în care au fost fiecare inclusă pe liste.