România a îndeplinit toate obiectivele asumate în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Anunțul a fost făcut de ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, care a condus delegația României la Paris, unde au avut loc evaluările finale. Ce spun specialiștii despre această chestiune și ce efecte vor apărea.
Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat luni, 12 ianuarie, faptul că a participat la reuniunea OCDE de la Paris, acolo unde a avut loc sesiunea de evaluare în Comitetul pentru Analiză Economică și Dezvoltare (EDRC). Astfel, România a trebuit să convingă 38 de state că s-au făcut progrese în domeniul economiei.
„În paralel, Ministerul Finanțelor a intrat în linie dreaptă către definitivarea evaluării în cadrul Comitetului pentru Afaceri Fiscale, cu 10 din 10 opinii tehnice adoptate (cele 10 grupuri subsidiare ale Comitetului pentru Afaceri Fiscale care au evaluat România in procesul de aderare la OCDE). Cifrele și schimbările structurale reale pe care le-am prezentat la Paris demonstrează că nu căutăm scurtături către aderare, ci livrăm rezultate reale”, se arată în postarea ministrului.
În acest context, Alexandru Nazare a menționat și ce a prezentat în fața reprezentanților statelor. A vorbit despre „progresele în corecția deficitului bugetar și cifrele încurajatoare de la finalul lui 2025 și început de 2026”, despre faptul că s-a crescut nivelul investițiilor publice la 7.2% prin „ accelerarea investițiilor din fonduri europene, concomitent cu reducerea deficitului bugetar” și prin renegocierea pentru PNRR. De asemenea, ministrul a menționat că a prezentat proiectul de digitalizare completă a Fiscului și că a susținut în fața Comitetului importanța predictibilității fiscale.
„Suntem pregătiți ca 2026 să fie anul aderării oficiale a României, iar la următoarea evaluare economică să stăm de cealaltă parte a mesei, ca membru cu drepturi depline. Pentru prima dată, România livrează simultan consolidare fiscală și investiții record – un argument decisiv pentru aderarea la OCDE”, se mai arată în postarea ministrului.
Contactat de FANATIK, profesorul de economie Radu Nechita ne-a explicat ce înseamnă, de fapt, această aderare la OCDE. Acesta a punctat faptul că este un lucru benefic pentru România pentru a intra într-o astfel de organizație. Țara noastră ar primi „un fel de certificat de bună purtare economică și democratică”, lucru ce ar ajuta la îmbunătățirea imaginii asupra României.
„Aceasta este o organizație care reunește țările cele mai dezvoltate și care sunt și, să spunem, democratice. Deci nu este doar un certificat sau un club de elită în materie economică, ci și politică. Dacă ar fi să găsim o formulare foarte sintetică, ar fi un fel de club de elită politico-economică”, a declarat economistul Radu Nechita.
În acest context, profesorul de economie a explicat ce ar trebui să însemne și această cooperare. El a menționat: reducerea barierelor comerciale, împiedicarea „hărțuielilor” birocratice, reducerea taxelor vamale și recunoașterea reciprocă a anumitor norme. Cât despre dezvoltarea economică, Radu Nechita e declarat că ar înseamna „creșterea productivității și creșterea capacității României de a produce bogății”. Astfel, „statul o să trebuiască să facă după aceste reguli, dar și noi”.
„Adică, acest lucru se obține prin acumulare de capital, prin antreprenoriat, prin reducerea costurilor de tranzacționare, prin garantarea drepturilor de proprietate”, a mai adăugat profesorul de economie Radu Nechita.
În acest context, profesorul de economie Radu Nechita a explicat faptul că sectorul privat și investitorii au anticipat deja acest pas făcut de România. Efectele se vor vedea în prețuri, dar și în decizii de investiții. De asemenea, el a punctat faptul că țara noastră va fi nevoită să se „uite puțin peste gard” și să adopte din practicile altor țări.
„După ce ai intrat într-un club trebuie să te străduiești un pic să descoperi nu numai regulile formale, ci și cele informale. Deci va trebui să învățăm limbajul, să decodificăm niște aluzii fine, să dăm la timp niște date de la Institutul Național de Statistică, să ne mai uităm un pic peste gard și să vedem cum reușesc alții cu mai puțin să facă mai mult în administrație publică.
Deci, ar fi bine ca autoritățile să înțeleagă această aderare nu ca un motiv de pauză și gata, ne-am pus sacii în căruță, ci ca un motiv de a face și mai mult și de a onora această invitație sau această eventuală acceptare. Faptul că noi îndeplinim criteriile, nu înseamnă neapărat că vom fi și primiți imediat. Deci să nu ne înecăm la mal, să nu ratăm, ceea ce până la urmă este o oportunitate pentru noi”, a mai declarat Radu Nechita, pentru FANATIK.
Cât despre cetățeni, profesorul de economie a menționat faptul că ei vor simți indirect schimbările produse de aderarea la OCDE. În contextul în care politicienii nu vor face alte „trăsnăi”, dobânzile ar putea să fie mai mici. De asemenea, acest loc în organizație ne-ar putea aduce mai multe investiții.
„Cetățeanul beneficiază în mod indirect, pentru că este vorba de o asociere de state. Adică cetățeanul nu ar trebui să se aștepte că va primi o ciocolată trimisă de OECD de 8 martie sau de Crăciun, cum fac unii primari în căutare de voturi. Deci nu va exista ceva foarte direct și palpabil.
Efectul va fi, să zicem așa, indirect. Adică toate celelalte lucruri rămân constante, adică dacă nu fac politicienii noștri trăsnăi foarte mari, dobânzile ar putea să fie mai mici decât dacă nu am fi în această organizație. Ar putea să fie mai multe investiții, pentru că unii investitori au anticipat această aderare și sunt deja aici, alții cu o aversiune față de risc un pic mai ridicată așteaptă să vadă, într-adevăr, că nu este doar o simplă poveste și o oportunitate ratată. Și atunci, este posibil ca investițiile străine să fie mai multe decât dacă n-am fi aderat. Este posibil ca agențiile de rating să fie un pic mai îngăduitoare. Speranța mea este ca ele să revizuiască perspectivele negative la ratingul nostru de țară. Pentru că suntem exact pe treapta cea mai de jos din categoria investment grade”, a mai explicat economistul.
În același timp, economistul Radu Nechita a venit cu observații și critici în ceea ce privește OCDE. El a explicat faptul că, în opinia sa, „principala preocupare a acestei organizații nu mai este creșterea economică, ci combaterea fiscalității reduse din unele țări”.
„Deci această organizație are niște comportamente de cartel al unor țări cu fiscalitate ridicată și principala lor preocupare este să blocheze concurența fiscală, să blocheze, să critice faptul că unele țări reduc ratele de impozitare. Eu nu am văzut foarte multe critici sau atât de multe critici adresate guvernelor care dau dovadă de iresponsabilitate fiscală, adică deficite.
Doar ca să dau contraexemplul Franței, unde această organizație are sediu. Ultimul excedent sau echilibru bugetar a fost în 1974. Peste jumătate de secol de deficite s-au concretizat, în cele din urmă, într-o datorie publică a Franței peste echivalentul la 100% din PIB. Doar dobânzile plătite pentru serviciul acestei datorii se ridică la câteva zeci de miliarde de euro pe an, adică mai mult decât sau comparabil cu cât cheltuie o putere nucleară și putere militară ca și Franța pentru apărare.
Asta este principala mea îngrijorare în acest proces de aderare, este că politicienii noștri vor pleca mai mult la argumentele destul de interesate ale țărilor cu fiscalitate ridicată și care sunt deranjate de fiscalitatea mai redusă pe alocuri, care încă supraviețuiește în România”, a punctat Radu Nechita, pentru FANATIK.
În același timp, economistul face avertizări și menționează faptul că nu ar trebui să așteptăm foarte multe lucruri de la această aderare.
„Să nu așteptăm foarte multe lucruri de la această aderare, să fim atenți la pericolele pe care pot să ne vină din cauza acestei organizații. Adică încurajarea unui comportament de tip – hai să mărim impozitele -, deci noi trebuie să ne batem, trebuie să avem o agenda foarte clară, să fim împotriva hăituirii jurisdicțiilor cu fiscalitate redusă. Adică dacă vrem o țară ca afară, trebuie să fim foarte atenți ce anume vrem să copiem. Franța sau Elveția”, a explicat economistul Radu Nechita.