Ungaria și Polonia, înfrângere la CJUE. Banii de la bugetul Uniunii, condiționați de respectarea statului de drept. România, pe lista neagră

Ungaria și Polonia au suferit o înfrângere dură la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), după ce judecătorii europeni au decis că finanțările de la bugetul Uniunii pot fi condiționate de respectarea principiilor statului de drept. Decizia instanței europene poate fi considerată un avertisment pentru România în condițiile în care deciziile CJUE privind respectarea MCV și desființarea Secției Speciale continuă să fie ignorate de către autoritățile de la București.

Ungaria și Polonia, înfrângere la CJUE

Judecătorii europeni au respins prin decizia de miercuri acțiunile formulate de către Budapesta și Varșovia împotriva mecanismului prin care fondurile UE sunt condiționate de respectarea principiilor statului de drept. Magistrații au subliniat faptul că acest mecanism are doar rolul de a proteja bugetul Uniunii de afectările ce decurg direct din încălcările statului de drept, și nu să sancționeze aceste încălcări în sine.

„Curtea constată în primul rând, în ceea ce priveşte temeiul juridic al regulamentului, că procedura prevăzută de regulament nu poate fi iniţiată decât în cazul în care există motive rezonabile să se considere nu numai că într-un stat membru au loc încălcări ale principiilor statului de drept, ci mai ales că aceste încălcări afectează sau riscă în mod grav să afecteze, în mod suficient de direct, buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau protecţia intereselor financiare ale acesteia.

În plus, măsurile care pot fi adoptate în temeiul regulamentului privesc exclusiv execuţia bugetului Uniunii şi sunt toate de natură să limiteze finanţările care au ca sursă acest buget în funcţie de impactul asupra acestuia al unei astfel de afectări sau al unui astfel de risc grav. Prin urmare, regulamentul urmăreşte să protejeze bugetul Uniunii împotriva unor afectări care decurg în mod suficient de direct din încălcări ale principiilor statului de drept, iar nu să sancţioneze, în sine, asemenea încălcări”, se arată în motivarea CJUE.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Curtea subliniază că statul de drept și solidaritatea fac parte din setul de valori comune pe care se întemeiază Uniunea, valori care definesc  identitatea însăşi a Uniunii ca ordine juridică comună acestor state. Mai mult, respectarea acestor valori constituie o condiţie pentru exercitarea tuturor drepturilor care decurg din aplicarea tratatelor unui stat membru, și astfel, pe care de consecință, Uniunea trebuie să fie în măsură, în limitele atribuţiilor sale, să apere aceste valori.

Judecătorii europeni susțin că respectarea acestor valori nu poate fi redusă la o obligaţie impusă unui stat în vederea aderării la Uniune şi pe care acesta ar putea ulterior să o încalce după aderare.

Mai departe, judecătorii CJUE notează că bugetul UE este unul din instrumentele principale prin care sunt concretizate acțiunile și politicile UE, și că principiul fundamental al solidarității între statele membre se sprijină pe încrederea reciprocă pe care acestea o au în utilizarea responsabilă a resurselor comune.

„Or, buna gestiune financiară a bugetului Uniunii şi interesele financiare ale Uniunii pot fi grav compromise prin încălcări ale principiilor statului de drept săvârşite într-un stat membru. Astfel, aceste încălcări pot avea drept consecinţă, printre altele, lipsa unei garanţii că cheltuielile acoperite de bugetul Uniunii îndeplinesc ansamblul condiţiilor de finanţare prevăzute de dreptul Uniunii şi, prin urmare, că sunt conforme cu obiectivele urmărite de Uniune atunci când aceasta finanţează asemenea cheltuieli”, se arată în motivarea CJUE.

Digisport.ro

FOTO "Arată dezgustător". S-a umplut de mușchi după retragere, dar un fost coleg l-a pus la punct: "N-aș face la fel"

Ungaria și Polonia au acuzat încălcarea securității juridice

Atât Budapeste cât și Varșovia au atacat mecanismul de condiționare a fondurilor UE pe motiv că principiul „stat de drept” este unul vag, ce ar permite abuzuri din partea instituțiilor europene, fiindu-le astfel amenințată securitatea juridică.

În ceea ce privește faptul că regulamentul atacat nu ar defini noțiunea de „stat de drept” și nici pricipiile sale, Curtea a notat că aceste principii au fost larg dezvoltate tocmai în jurisprudența sa și că ele au ca sursă valorile comune recunoscute şi aplicate şi de statele membre în propriile ordini juridice. În concluzie, instanța a considerat că statele membre sunt în măsură să determine cu suficientă precizie conţinutul esenţial, precum şi cerinţele care decurg din principiile statului de drept.

Nu în ultimul rând, Curtea a subliniat obligația stabilirii unei legături reale între o încălcare a unui principiu al statului de drept şi afectarea sau riscul grav de afectare a bunei gestiuni financiare a Uniunii. Mai mult, o astfel de încălcare trebuie să privească o situaţie sau un comportament imputabil unei autorităţi a unui stat membru şi relevant pentru buna execuţie a bugetului Uniunii. Altfel spus, judecătorii CJUE au susținut că încălcarea principiilor statului de drept trebuie să vizeze afectarea bugetului Uniunii pentru ca un stat să intre sub incidența acestui mecanism.

„În sfârşit, constatând că Comisia trebuie să respecte, sub controlul instanţei Uniunii, cerinţe procedurale stricte care presupun printre altele mai multe consultări ale statului membru vizat, Curtea conchide că regulamentul îndeplineşte cerinţele principiului securităţii juridice. În aceste condiţii, Curtea respinge în integralitatea lor acţiunile formulate de Ungaria şi de Polonia”, a transmis CJUE.

Reamintim că Ungaria și Polonia au demarat acțiunea la CJUE după ce, în decembrie 2020, Parlamentul şi Consiliul au adoptat un regulament care instituie un regim de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru. Prin acest mecanism, la propunerea Comisiei Europene, Consiliul UE poate suspenda plățile de la bugetul UE pentru statul care încalcă aceste principii.

Budapesta și Varșovia s-au adresat Curții de Justiție a UE solicitând anularea acestui regulament pe motiv că nu există un temei juridic adecvat în tratatele UE și că astfel UE își depășește competențele în raport cu statele membre.

Avertisment și pentru România

Dacă pentru Polonia și Ungaria acțiunile împotriva mecanismului de condiționare a fondurilor UE de respectarea statului de drept e de înțeles, în condițiile în care ambele state se află într-un stadiu avansat al unui proces de infringement pe Justiție, decizia CJUE trebuie privită și ca un avertisment pentru țara noastră.

România se află și ea la un pas de a intra în procedura de infringement pentru ignorarea deciziei CJUE din luna mai a anului trecut, prin care se stabilea că înființarea Secției Speciale contravine dreptului comunitar. La finalul anului trecut, Didier Reynders, Comisarul european pentru justiție, anunța oficial că țara noastră a primit o somație, acțiune premergătoare intrării în procedura de infringement, prin care i se cerea să trimită clarificări privind aplicarea deciziei CJUE.

Asociațiile magistraților din România au avertizat în mod repetat autoritățile că țara noastră riscă sancțiuni uriașe dacă legislația națională nu este modificată în concordanță cu cerințele MCV, așa cum sublinia CJUE în decizia din mai 2021. Lucrurile au fost complicate și mai mult după ce CCR, într-un comunicat emis de președintele Valer Dorneanu în decembrie 2021, contrazicea în mod direct decizia CJUE și principiul întâietății dreptului comunitar în fața legislației interne.

Mai mult, în prezent proiectul Ministerului Justiției privind desființarea Secției Speciale, aspect cerut în mod repetat de rapoartele MCV și făcut clar în decizia CJUE, urmează să fie dezbătut în Parlament vinerea aceasta. Proiectul a fost adoptat luni de către Guvernul României după ce a primit avizul pozitiv al CSM. Însă marea majoritate a magistraților, și în special vocile din sistemul judiciar care s-au opus de la început acestei secții, au criticat proiectul ca pe o reînființare sub alt nume a vechiului SIIJ. Mai mult, s-a cerut în mod expres, iar ministrul Predoiu a refuzat, ca autoritățile să aștepte avizul Comisiei de la Veneția pe acest proiect.

Experții în drept și vocile din societate civilă au avertizat că acest proiect de desființare a SIIJ nu va avea avizul Comisiei de la Veneția, în actuala formă dorită de coaliția aflată la guvernare, și că România riscă astfel să intre în rândul țărilor care ar putea să-și vadă tăiate finanțările de la bugetul UE.