Cum au declarat România și Ungaria război SUA. Maghiarii s-au făcut de râs în fața americanilor în decembrie 1941 

La 22 iunie 1941, România era aliată cu Germania, participând la atacul împotriva Uniunii Sovietice. Conducătorul Statului, generalul Ion Antonescu a decis să lupte de partea Germaniei, fără niciun acord de alianță, sperând să elibereze Basarabia, Bucovina de Nord și Herța, pierdute prin ultimatumul sovietic din iunie 1940 și să-l înduplece pe Adolf Hitler să reconsidere termenii Diktatului de la Viena din 30 august 1940.

Atacul de la Pearl Harbour din 7 decembrie 1941 a provocat declarația de război a SUA la 8 decembrie 1941. Germania a obligat România și Ungaria să declare război SUA

Ion Antonescu avea să declare propagandistic că nu se considera inamic al SUA: „Eu sunt aliatul Reich-ului împotriva Rusiei, dar sunt neutru între Marea Britanie și Germania. Sunt pentru americani contra japonezilor”.

Evident, aceasta era o declarație, precum o bârfă de cafenea, pentru că, ulterior, va ajunge să declare război SUA.

Digi24.ro

Salvamontiștii care îl caută pe bărbatul din Olt dispărut de o săptămână au găsit pe munte cadavrul unui american

România declară război SUA la 12 decembrie 1941

România a declarat război la insistențele Germaniei naziste. Ministrul SUA la București, Franklin Mott Gunther a decedat la Bucureşti, în data de 22 decembrie, înainte de a pleca de pe teritoriul României, împreună cu membrii misiunii diplomatice, conform uzanțelor diplomatice.  SUA au declarat război României la 5 iunie 1942.

România nu a evaluat atunci pericolul la care se va expune. La 1 august 1943, Aviația SUA a bombardat rafinăriile de la Ploiești, în cadrul operațiunii Tidal Wave. Deși operațiunea a fost socotită un eșec, pagubele au fost însemnate, iar România a înțeles că se deschidea un front aerian pe cerul său.

La 4 aprilie 1944, au început bombardamente sistematice ale aviației americane: Turnu Severin, București, Ploiești, Brașov,  au fost bombardate. Până în august 1944, pe Dunăre, naziștii nu mai puteau să transporte decât 30% din totalul de 10 000 tone care circulau zilnic pe Dunăre din 1941.

În contextul pregătirii actului de la 23 august 1944, Regele Mihai a solicitat aviației americane să bombardeze unitățile aviatice germane de lângă București, la 26 august. Inițial, Antonescu trebuia arestat la 26 august 1944. Plecarea acestuia pe Front reprogramată pe 24 august, a determinat grăbirea acțiunii. Aviația germană a bombardat pe 24 și 25 august 1944 Bucureștiul, dar pe 26 august aviația SUA a lovit țintele germane, punând capăt atacurilor aeriene germane.

Digisport.ro

FOTO Victoria Beckham, cărată în spate până la mașină de David la 02:30, după petrecerea la care a avut loc ”surpriza anului”

Ungaria declară război Statelor Unite la 13 septembrie 1941. Declarația Ungariei a produs ilaritate

La 13 decembrie 1941, ambasadorul Ungariei la Washington s-a prezentat la Secretarul de Stat al SUA (echivalent al Ministrului de Externe) Cordel Hull pentru a depune nota de război.

Circulă o legendă privind întrevederea. Diplomatul american l-a întrebat pe diplomatul maghiar:

–        Ungaria, Ungaria… sunteţi o republică? l-a întrebat Cordel Hull.
–        Nu, domnule, suntem un regat.
–        Zău? Şi cine e regele vostru?
–        Nu avem un rege, ci doar un regent, Amiralul Horthy.
–        Un amiral? Prin urmare, aveţi o mare flotă.
–        Nu, nu avem flotă deloc, din moment ce n-avem ieşire la mare.
–        Curios: un regat fără rege şi un amiral fără flotă! Deci, de ce ne declaraţi război? Ne urâţi?
–        Nu. Noi urâm România.
–        Atunci de ce nu declaraţi război României?
–        Imposibil! Sunt aliaţii noştri.”

Se cuvine să precizăm că la Stalingrad, între soldații români și maghiari care se certau frecvent din cauza Ardealului, au fost plasate trupe italiene. Tocmai în acest sector, sovieticii au executat breșa decisivă care a dus la victoria sovietică de la Stalingrad o bătălie care a durat de la 23 august 1942, la 2 februarie 1943.

Cert este că declarația nu a fost luată în serios de americani. Regimul Horthy a încercat pe ascuns să trateze un armistițiu cu SUA, după 1941, dar în cele din urmă, naziștii au aflat iar în 1944, la 19 martie, Ungaria a fost ocupată, fiind adus un guvern pro-nazist fanatic condus de Ferencz Szalasyi, liderul Partidului Crucilor cu Săgeți.

Miklos Horthy era un aliat de nădejde al lui Hitler, dar în afară de atrocitățile grave contra românilor, față de deportarea evreilor a manifestat o oarecare opoziție și nu a urmat chiar întru-totul instrucțiunile lui Adolf Eichmann (a autorizat totuși deportarea evreilor maghiari, deși inițial nu fusese întru totul de acord). Totuși, Miklos Horthy a deportat mulți evrei din Ardealul de Nord-Vest ocupat de maghiari în vara anului 1940.

Maghiarii, ”certați” de Stalin după război

Ungaria a fost teatrul de luptă al războiului între 25 octombrie 1944 și 12 aprilie 1945, sovieticii, românii luptând contra trupelor naziste și horthyste.

Miklos Horthy a fost deportat în Bavaria, eliberat de soldații americani, depunând mărturie la Procesul de la Nurnberg.

SUA au bombardat România, pentru că România era principalul furnizor de petrol, produse petroliere și cereale pentru Reich-ul german. Bombardamentele americane din 1943-1944 au grăbit luarea decizie de a-l înlătura prin forță pe Antonescu, fiind coroborate de opozanții lui Antonescu cu apropierea trupelor sovietice de Prut în vara anului 1944.

Relațiile diplomatice româno-americane au fost reluate la 1 octombrie 1946, după ce la 12 septembrie 1944, a fost încheiat Armistițiul la Moscova. Totuși, aliații anglo-americani au recunoscut că data de 24 august 1944 a fost data oficială a întoarcerii armelor de către România.

În 1944-1947, când maghiarii cereau respectarea Diktatului de la Viena, dictatorul sovietic le-a reproșat comuniștilor maghiari: „voi ați organizat oare un 23 august ca românii?”