Românii au rămas fără 10% din economiile lor din cauza inflației. „E asemenea unui impozit pus pe toată avuția noastră”

Economiștii sunt de părere că o parte din vină pentru această stare de fapt o poartă și actualul Guvern, care nu a făcut tot ce putea face pentru a combate creșterea inflației.

Economiile românilor, tăiate cu 10%

Ultimii doi ani marcați de această creștere galopantă a inflației, atât la nivel global, cât și în țara noastră, a reprezentat o perioadă în care economiile românilor au fost tăiate, la început cu 6% în 2021, și apoi cu 10% în anul trecut. România a încheiat anul 2021 cu o inflație de 8,19%, în timp ce dobânzile la depozitele în lei abia dacă au trecut de 2%. Anul trecut inflația a ajuns la pragul de 16,8%, în timp ce dobânzile au depășit puțin 6%. Altfel spus, în anul 2022 economiile românilor au fost tăiate cu 10%.

„Conform ultimelor date agregate de BNR (luna noiembrie) rata dobânzii a ajuns la 6,29% în vreme ce inflația bifa 16,8%; așadar, deponenții pierdeau 10,5% din suma economisită. Anul 2022 a fost cel mai dur an din punct de vedere al represiunii financiare de mai bine de două decenii.

Nu ne-am mai confruntat cu așa ceva din anii 1990. Ce înseamnă? Populația a fost decapitalizată. Averea financiară a românilor a scăzut. Toți care avem bani în bănci am fost impozitați prin inflație. Ni s-a luat, doar în acest an, circa 10% din valoarea reală a economisirilor”, este de părere economistul Bogdan Glăvan, care notează că anul 2020 a fost un an fără dobânzi real negative.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Pe de altă parte, profesorul Bogdan Glăvan subliniază că există o diferență fundamentală între un impozit impus de către autorități și inflație în sensul că dacă primul, în marea majoritate a cazurilor, vine ca un procent dintr-un flux de venituri, taxarea prin inflație reprezintă un impozit pus pe o parte principală din avuția populației, depozitele și economiile în bani.

„Când facem o comparație cu un impozit obișnuit, să spunem impozitul pe venit, este o comparație greșită până la un punct. Impozitul pe venit este un impozit pe un flux, în vreme ce erodarea sau pierderea puterii de cumpărare a banilor economisiți în bănci sau ținuți în buzunare, deci a cash-ului din economie, prezintă o taxare a unei părți importante a avuției pe care o are fiecare.

Deci, în momentul în care spunem că inflația impozitează avuția este ca și cum am spune că este un impozit pe un stoc, deci nu pe un flux. Una e când vine Guvernul și spune „ăsta e un izvor, iau 10% din ce curge astăzi”, și alta e când vine și spune „hai să iau 10% din lacul de acumulare care s-a strâns aici la baza izvorului”. Sunt lucruri complet diferite”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

Impozit ascuns, impus nedemocratic

Cu o inflație de două cifre, anul acesta veniturile bugetare au crescut spectaculos, la jumătatea anului autoritățile anunțând o creștere cu peste 20% a acestora, ceea ce a permis o reechilibrare a execuției bugetare, în condițiile în care procentele pentru salarii și pensii ca proporție din PIB au scăzut. Sigur, au fost și majorări de pensii, însă abia din acest an au intrat în vigoare, cu un procent sub rata inflației – și care acoperă inflație doar pentru cei cu pensii mici în condițiile în care primesc un ajutor suplimentar în acest an.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Totuși, economiștii susțin că autoritățile centrale nu au făcut tot posibilul pentru a reduce rata inflației, alegând să profite de pe urma ei pentru reechilibrarea bugetară. Aceștia indică ceea ce s-a întâmplat în energie, sursa principală a inflației, unde statul controlează principalele companii din domeniu, firme care au înregistrat profituri uriașe anul trecut în condițiile scăderii producției. Nu în ultimul rând, o problemă principală cu această strategie este că ea nu a fost nici măcar prezentată public ca atare, nu a existat o dezbatere asupra acestei strategii, fiind lipsită de legitimitate democratică.

„Inflația este cea mai nedemocratică formă de impozitare tocmai pentru că este o formă ascunsă de impozitare. Nu este un impozit oficial, iar părerea mea este că statul nu a combătut eficient inflația în acest an, dovadă că suntem una dintre țările cu cele mai mari rate ale inflației din Europa și, cu siguranță, suntem pe locul întâi pe continent la țara cu inflație dintre țările care posedă resurse energetice.

Deci, dacă dăm la o parte țările fără resurse energetice, noi, care posedăm așa ceva și ne asigurăm consumul în proporție de 80% din producție proprie, ne detașăm pe primul loc. De aici se vede că Guvernul nu a făcut tot posibilul pentru reducerea inflației, producția de energie este aproape în totalitate sub controlul lui și putea să ia măsuri să diminueze aceste scumpiri. Atunci însă nu ar mai fi câștigat acești bani pe care îi vede acum în plus la buget”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan.

Dacă Guvernul și-a văzut reducerea deficitului bugetar prin creșterea inflației, ce a lipsit aproape complet a fost o abordare echilibrată cu o parte și pe partea de cheltuieli. Deși anul trecut Guvernul anunța cu trâmbițe înghețarea angajărilor la stat, datele publicate marți de către „Adevărul” arată că, față de luna septembrie, în luna noiembrie numărul funcționarilor publici era cu 25.000 mai mare. În plus, autoritățile au venit cu majorări importante de salarii pentru funcționarii din aparatul centrul, în special la SGG, primari și sunt anunțate alte majorări în sectorul bugetar la începutul acestui an, măsură criticată de către economiști pentru efectul inflaționist. Deputatul USR, Cristina Prună, declara marți că țara noastră cheltuie 37% din veniturile din taxe și impozite pe salariile angajaților la stat comparativ cu media europeană de 23%.

Lipsa de transparență în această dinamică poate fi explicată și pe baza episodului din 2010, atunci când Guvernul a tăiat salariile bugetarilor, fapt ce a dus la dispariția partidului aflat la guvernare. Economiștii subliniază că acum practic clasa de mijloc, cei cu oarecare economii în bănci, sunt principalii pierzători ai acestei decapitalizări forțate. Totuși, profesorul de economie Bogdan Glăvan subliniază că nu doar clasa de mijloc e lovită de această inflație, ci întreaga generație actuală, care își vede, de exemplu, pensiile viitoare puternic devalorizate.

„Valoric, mai mult pierd cei cu averi mai mari, dar situația nu este atât de simplă pe cât pare. Dacă ne uităm doar la situația depozitelor bancare, cu milioane de români care nu au nu știu ce economii deci nu pierd de pe urma inflației este adevărat. Pe de altă parte pierd toți salariații care au bani la fondurile de pensii, pentru că toate economiile, indiferent de forma lor, sunt afectate. Acest impozit acționează pe un spectru foarte larg, inclusiv pentru generațiile noastre care urmează să trăiască în viitor. Practic, ce s-a întâmplat acum a fost că s-au tăiat pensiile viitoare. S-au tăiat și cele actuale, dar s-au tăiat și cele din viitor”, a declarat Bogdan Glăvan acesta pentru FANATIK.

Economistul subliniază că cel mai probabil dobânzile real negative se vor menține și în următorii doi ani, fiind o politică monetară care nu încurajează virtuțile economisirii și cumpătării, ci una care îi va determina pe oameni să se refugieze către alte piețe de a-și apăra economiile, ceea ce poate conduce la unele riscuri sistemice.

„La noi oricum dobânzile reale au fost apropiate de zero, deci economisirea nu este deloc încurajată în istoria recentă a României. Consecința naturală a acestui fapt este că vedem distorsiuni în economie, îi incită pe oameni să-și mute banii din conturi bancare în conturi la bursă, sau în cripto în anii trecuți – asta nu înseamnă că oamenii au devenit mai specialiști în așa ceva, pur și simplu ei fug de povara inflației și a dobânzii negative.

Se refugiază în ce găsesc, iar asta creează alte distorsiuni cu posibile crize în alte domenii. Cu astfel de politici subminezi economisirea și subminezi și prudența, virtuți importante într-o economie sănătoasă”, a mai declarat Bogdan Glăvan pentru FANATIK.