Românii beneficiază de cel mai mic ajutor financiar de pandemie de la stat. Comparaţie cu alte state europene

SPECIAL FANATIK
Gabriel Nitulescu   
în Special Fanatik
16/09/2020, 15:23
Românii beneficiază de cel mai mic ajutor financiar de pandemie de la stat. Comparaţie cu alte state europene SPECIAL FANATIK
Cu alocare de doar 2% din PIB, România se numără printre țările europene cu cel mai mic sprijin financiar oferit companiilor în criză. Sursa: hepta.ro

România oferă un sprijin economic limitat cetățenilor săi și mediului de afaceri, în pandemie. Principala măsură aplicată este asigurarea parțială de către stat a șomajului tehnic, prin plata a 75% din salariul mediu brut pe economie. Alte state oferă însă o paletă sensibil mai diversă de ajutoare pentru oamenii de afaceri și cetățenii săi.

Cu o alocare de resurse financiare ce echivalează cu doar 2% din produsul intern brut (PIB), pachetul guvernamental românesc pentru combaterea efectelor economice negative provocate de pandemia de Covid-19 este similar cu cel oferit de state precum Turcia, Tunisia, Egipt, Georgia sau Irlanda. Totuși, dacă vom compara acest procent cu cele aferente unor pachete de ajutor oferite de țări din Europa Centrală și de Est se poate observa că acesta este unul mult mai mic: 5% în Bulgaria, 10% în Polonia, 18% în Cehia și 28% în Germania.

Guvernul român nu poate însă implementa un pachet mare de stimulente fiscale, cum ar fi reduceri de impozite sau creșteri de cheltuieli, deoarece nu are spațiu fiscal, urmare a politicilor expansioniste din ultimii 3 ani. Practic, România este considerată de majoritatea analiștilor economici și a agențiilor de rating ca fiind cea mai nepregătită economie dintre țările UE, în fața crizei generate de coronavirus.

Există un un cost al renunțării la alternativă între, pe de o parte, spațiul de manevră pentru a face față la crize majore, ceea ce reclamă cheltuieli de tip one-off (care se fac o singură dată și nu an de an) și pe de altă parte deficitul structural (deficit datorat unor cheltuieli mari făcute an de an și care depășesc an de an veniturile; România are cel mai înalt deficit structural în UE). Aceasta explică îndrăzneala mare a altor țări de a merge cu deficite bugetare spre și peste 10% fără a avea grija unor corecții macroeconomice inevitabile în anii următori. Există o diferență esențială între a înregistra deficite bugetare de ordinul a 8-9% din PIB, preponderent ca urmare a unor elemente de natură structurală, pe baza reducerii de taxe și a majorării unor cheltuieli permanente operate în ultimii ani, cum este cazul României și a înregistra deficite de același ordin de mărime, preponderent ca urmare a implementării unor programe de sprijin pentru economie pentru contracararea efectelor economice și sociale ale pandemiei Covid-19, cum este cazul multor țări din UE. Acestea din urmă au spațiu de manevră pentru a stimula economia și, în plus, beneficiază de avantajul că aceste măsuri sunt de tip one-off și, prin urmare, nu vor mai afecta execuția bugetară atunci când stimulul va fi retras. Deci, nu vor fi necesare măsuri de corecție pentru revenirea la o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare,” arăta Consiliul Fiscal al României în cadrul unui document ce exprima opinia sa cu privire la cea de-a doua rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2020.

Românii beneficiază de cel mai mic ajutor financiar de pandemie de la stat. Ar fi nevoie de un sprijin de 30 de miliarde de euro

Mediul privat românesc a solicitat, de altfel, o intervenție prin pachete financiare stimulative în economie care să ajungă la aproximativ 15% din PIB (cca. 30 de miliarde de euro), sumă ce ar reduce riscul de recesiune și ar spori șansele ca firmele românești să se afle într-o poziție bună la sfârșitul anului, din punctul de vedere al competitivității internaționale.

Comunitatea de afaceri germană din România consideră, însă, că măsurile nu sunt suficiente și solicită implementarea unui program de lucru redus și flexibil asemănător unei măsuri similare aplicate în Germania – Kurzarbeit -, care permite companiilor să reducă orele de lucru și să primească subvenții generoase pentru a continua să plătească lucrătorului cel puțin 60 de procente din salariu, ajungându-se astfel la un număr relativ redus de concedieri (măsura și-a dovedit viabilitatea în perioada crizei financiare din 2008-2009).

De asemenea, oamenii de afaceri germani au mai solicitat ca măsuri în sprijinul mediului de afaceri din România accelerarea rambursării TVA, reducerea contribuțiilor salariale și introducerea de bonusuri pentru plata impozitelor la timp.

Până acum, măsurile luate de guvern au vizat asigurarea parțială de către stat a șomajului tehnic, prin plata a 75% din salariul mediu brut pe economie (restul trebuind să fie suportat de angajatori), amânarea plății ratelor, dobânzilor și comisioanelor la bănci, pentru persoane fizice și firme, o amnistie fiscală vizând penalitățile la taxele datorate statului sau amânarea plății impozitelor în domeniul HoReCa.

O altă măsură, de care au putut beneficia companiile mici și mijlocii, prin programul IMM Invest, a fost posibilitatea accesării de credite garantate de stat, dar din cele aproape 100.000 de cereri din partea firmelor, circa 7.400 de companii au accesat cu succes programul, iar peste 12.000 de cereri au fost respinse (restul fiind în continuare în curs de analiză).

Comparaţie cu alte state europene. Bulgarii – pachet financiar de 5% din PIB

În același timp, alte state din Europa Centrală și de Est au oferit mai multe stimulente financiare cetățenilor lor și companiilor care acționează pe teritoriul acestora, fapt reflectat și de mărimea pachetului financiar pus la dispoziția acestora (ca pondere în PIB).

În Bulgaria, statul plătește 60% din salariile (cu tot cu contribuțiile sociale) din domeniile afectate de șomaj tehnic, iar lucrătorii aflați în șomaj tehnic se pot angaja în domenii deficitare în forță de muncă, precum agricultura, fără a-și pierde dreptul la ajutorul de șomaj.

Totodată, companiile au fost scutite de taxe, până la 30 iunie 2020.

De asemenea, la începutul lunii septembrie, în cadrul Consiliului Național pentru Cooperare Tripartită, au fost propuse noi măsuri ce ar urma să fie aplicate de guvernul bulgar, precum creșterea retroactivă cu până la 30%, de la 1 august 2020, a salariilor personalului din administrație care este direct implicat în controlul și atenuarea efectelor pandemiei de Covid-19; mărirea sumei minime zilnice a ajutorului de șomaj de la 9 leva la 12 leva (de la 4,6 euro la 6,1 euro) de la 1 octombrie; și majorarea perioadei pentru primirea ajutorului de șomaj de la patru la șapte luni.

Scutul polonez anti-criză

În Polonia, măsurile luate – intitulate „Scutul anti-crizăse bazează pe cinci piloni: menținerea locurilor de muncă, sprijinirea companiilor, subvenționarea asistenței medicale, consolidarea investițiilor publice și sprijinirea sistemului financiar. Implementarea programului va fi făcută de două instituții – Fondul polonez de dezvoltare („Polska Fundacja Rozwoju, PFR”) și Agenția de dezvoltare industrială („Agencja Rozwoju Przemysłu, ARP”). Ele sunt destinate să sprijine în special sectorul companiilor mici și mijlocii, cu până la 49 de salariați (în Polonia există circa 2 milioane de micro-întreprinderi, care realizează 31% din PIB-ul acestui stat).

Astfel, reglementările includ preluarea plății a 40% din salariilor angajaților, de către stat. Antreprenorii pot combina diferite instrumente. Pot trimite, de exemplu, câțiva angajați în concediu și pot solicita sprijinul statului pentru a plăti jumătate din salariile angajaților rămași la lucru.

Companiile pot solicita simultan amânarea sau anularea contribuțiilor pe 3 luni a plății asigurărilor sociale și pot să profite în același timp de amânarea plăților pentru toate impozitele. Guvernul a lansat și instrumente de împrumut și asistență. Toți plătitorii care sunt cooperative/firme sociale, indiferent de numărul de angajați, sunt, de asemenea, scutiți de contribuții.

Agenția pentru Dezvoltare Industrială va oferi antreprenorilor diverse instrumente care să le susțină lichiditatea financiară actuală. Asistența constă, de asemenea, din împrumuturi care permit sprijin pentru funcționarea zilnică a companiilor cu o perioadă de grație de 15 luni. Pentru a profita de anularea împrumutului, micro-compania va trebui să funcționeze cel puțin 3 luni de la data împrumutului primit.

Rambursarea prestațiilor este asigurată și pentru persoanele angajate în temeiul contractelor de drept civil și lucrătorii independenți. În loc de sprijin unic pentru antreprenori și persoane care efectuează contracte de drept civil, la fel ca în prima versiune a programului, va fi posibil să se acorde din nou acest beneficiu, dar nu mai mult de trei ori. Guvernul va putea decide cu privire la orice alte plăți prin regulament.
În programul de împrumut „Prima afacere – Suport pentru start-up”,
au fost introduse o serie de modificări, inclusiv introducerea de reduceri la rambursarea împrumuturilor contractate din program. Este introdusă și opțiunea renegocierii condițiilor împrumutului bancar de către toți antreprenorii, indiferent de mărimea acestora.

Fermierii și membrii gospodăriei care lucrează cu ei – în cazul în care sunt supuși carantinei obligatorii, supravegherii epidemiologice sau spitalizării în legătură cu Covid-19 – vor avea dreptul la o indemnizație de 50% din remunerația minimă pentru muncă (deci 1.300 zloți, 303 euro ). De asemenea, au fost introduse soluții care să permită antreprenorilor din sectorul agroalimentar să își organizeze în mod flexibil timpul de lucru.

Costul total al programului de asistență pentru antreprenorii din toate sectoarele se ridică la 212 miliarde zloți (49,3 miliarde euro), ceea ce reprezintă aproximativ 10% din PIB-ul polonez.

Calea ungară de sprijin în pandemie

În cazul Ungariei, dacă vom încerca să „măsurăm” mărimea pachetului fiscal de sprijin prin deficitul bugetar, rezultatul poate fi unul înșelător. Conform planului guvernului, deficitul bugetar al Ungariei pentru 2020 ar crește de la 1% la 2,7%.

Dar, în timp ce țările vecine își finanțează măsurile fiscale majore de sprijin, prin creșteri substanțiale ale deficitelor bugetare, guvernul Ungariei își propune să finanțeze astfel de măsuri, în mare parte din impozite și din realocarea fondurilor bugetare, fără a face prea multe cheltuieli noi.

Din motive politice, realocările bugetare includ reduceri substanțiale ale bugetelor administrației locale și o reducere cu 50% a fondurilor de stat alocate partidelor politice. Această din urmă măsură reprezintă doar 3,4 milioane EUR, 0,2 la sută din costurile planului guvernamental, dar pune partidele de opoziție în pragul falimentului.

Principalul risc al faptului că guvernul se concentrează asupra limitării deficitului bugetar este că recesiunea ar putea fi mai profundă și mai lungă decât este necesar. Dar există și alte riscuri implicate dincolo de impactul economic. Guvernul face mult mai puțin pentru a proteja locurile de muncă decât majoritatea statelor regiunii.

Guvernul Republicii Slovace a anunțat că va plăti 80% din salariul lucrătorilor firmelor forțate să închidă și subvenții salariale similare au fost adoptate și în Slovenia și Republica Cehă.

Guvernul Ungariei a adoptat însă „o versiune specială maghiară a Kurzarbeit”, care se limitează la angajatorii care reduc programul de lucru cu cel puțin 15%, dar nu mai mult de 50% (ulterior crescut la 75%)și cărora li se compensează 70% din programul de lucru pierdut timp de trei luni. Procedura de aplicare complexă poate fi riscantă în sensul ca fondurile să fie alocate într-un mod netransparent și ineficient. Plățile salariale guvernamentale sunt limitate la 315 EUR pe lună.

Ungaria nu a adoptat nicio măsură care să răspundă nevoilor numărului mare de maghiari care se confruntă cu pierderea locurilor de muncă. Durata de trei luni a asigurării pentru șomaj era cea mai scurtă din Uniunea Europeană înainte de criză și nu a fost anunțată nicio prelungire.

Nici nu au fost anunțate programe substanțiale de menținere a veniturilor pentru a ajuta familiile care au nevoie. Guvernul s-a concentrat în schimb pe un program intitulat „societatea bazată pe muncă”: ideea este că oamenii nu ar trebui să primească transferuri guvernamentale decât dacă lucrează. În conformitate cu această idee, guvernul a alocat 1,28 miliarde de euro pentru a sprijini investițiile care creează locuri de muncă și a creat programe speciale pentru a ajuta industriile pe care le consideră cele mai afectate și care merită ajutorul guvernului.

O parte din ajutorul oferit de guvern către industria turismului va proveni din creșterea limitelor de la care sunt scutite de impozite anumite cafenele și restaurante, o schimbare evident-regresivă a politicii fiscale.

Cehii preferă reportarea retroactivă a pierderilor

În Cehia, unul dintre primii pași în contracararea efectelor „blocării” economiei a fost o versiune cehă a Kurzarbeit. Așa-numitele „Programe Antivirus A și B” au fost promulgate relativ rapid, versiunea B vizând menținerea forței de muncă cu ajutorul salariilor subvenționate. Programul a expus limitele Ministerului Muncii (personal insuficient, lipsă de experiență cu programe de acest tip) și digitalizare insuficientă a administrației de stat ca atare. În ciuda acestor defecte, programul rămâne una dintre cele mai de succes inițiative de stat, iar companiile solicită prelungirea acestuia.

La 1 iulie 2020, a intrat în vigoare un nou pachet fiscal anti-criză pentru a atenua impactul economic negativ al pandemiei de coronavirus asupra antreprenorilor și companiilor. O parte semnificativă a pachetului fiscal ceh anti-criză se referă la introducerea „reportărilor de pierderi” în domeniul impozitului pe venit. Reportarea pierderilor permite persoanelor fizice și juridice să își aplice retroactiv pierderile fiscale din 2020 la declarațiile fiscale din 2018 și 2019. Cu alte cuvinte, atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice sunt libere să își amortizeze pierderile suferite în ultimii doi ani fiscali. Persoanele și entitățile impozabile pot aplica reportări ale pierderilor în declarațiile lor de impozitare suplimentare, compensând pierderea din 2020 pe baza bazelor de impozitare pozitive din 2018 și 2019, iar autoritatea fiscală va rambursa impozitul pe venit în exces. Această măsură poate fi aplicată după depunerea declarației fiscale din 2020 cu pierdere fiscală, adică nu înainte de începutul anului 2021.

De asemenea, Cehia a recurs la reducerea TVA în cazul furnizării de servicii de cazare; a admiterii la evenimente sportive și culturale, muzee, grădini botanice și grădini zoologice, rezervații naturale și parcuri naționale; la utilizarea instalațiilor sportive în scopuri sportive etc.

Un alt element important al pachetului fiscal ceh anti-criză este reducerea impozitului rutier pe camioane. Taxa rutieră pentru camioanele cu o greutate maximă admisibilă care depășește 3,5 tone s-a redus cu 25% cu efect retroactiv de la începutul anului 2020. Această măsură se va manifesta printr-o reducere retroactivă a plăților anticipate de impozite care urmează să fie plătite în 2020.

Municipalitățile din Republica Cehă pot să acorde scutiri pentru bunurile imobile. Această scutire poate fi aplicată și cu efect retroactiv.

Totodată, există propunerea de a reduce impozitului pe venit de la 20% la 15% pentru segmentele de persoane cu venituri mici și medii. Persoanele cu un venit de peste 139.000 coroane cehe (5.323 euro) pe lună ar plăti un impozit de 23%.

Guvernul a aprobat, de asemenea, o propunere de a acorda pensionarilor un bonus unic de 5.000 coroane cehe (191 euro), având în vedere costurile de trai mai mari și cheltuielile suplimentare legate de criza coronavirusului. Suma ar fi adăugată la pensii în decembrie.

Închide ×