Românii, campioni la consumul de antibiotice. Infecțiile nosocomiale, costul pentru utilizarea în exces a acestor medicamente

În fiecare zi, cam 3% din populația României folosește un antibiotic, iar acest lucru este un pericol major pentru sănătatea publică. Unul dintre motivele pentru care țara noastră a ajuns în vârful clasamentului european privind infecțiile nosocomiale este și rezistența agenților patogeni la antibiotice, dobândită în urma folosirii excesive a acestui tip de medicamente.

Românii folosesc cu 70% mai multe antibiotice decât media UE

În nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern privind funcționarea Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenței la Antimicrobiene, Ministerul Sănătății descrie o situație sumbră. Nivelul consumului de antibiotice plasează România în primele cinci state din Europa, cu peste 70% din media europeană, iar situația este înrăutățită de faptul că sunt utilizate în exces antibiotice de rezervă, cu spectru ultralarg.

Rezistența bacteriană la antibiotice ca urmare a utilizării nejustificate a acestora a făcut ca România să primele locuri în Europa la germeni importanți în infecții asociate asistenței medicale și comunitare: MRSA, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli.

„Infecțiile asociate asistenței medicale reprezintă o categorie importantă prin faptul că sunt produse mult mai frecvent de germeni multirezistenți și de aceea uneori necesită tratamente antibiotice de rezerva; problemele majore existente sunt: subraportarea majoră, măsuri insuficiente de control al acestor infecții (afirmație care poate fi susținută prin evoluția emergentă și endemicizarea infecțiilor cu Clostridium difficile în spitalele din România)”, se arată în documentul citat.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Subraportarea cazurilor de infecții spitalicești face greu de evaluat impactul rezistenței la antibiotice, însă MS citează statistici privind costurile umane și materiale provocate de rezistența microbiană:

-circa 25.000 decese și costuri de 1,5 miliarde euro pe an în țările Uniunii Europene;
-cel puțin două milioane de infecții cu germeni rezistenți la antibiotice și peste 23.000 de decese  anual în SUA;
-cel puțin 700.000 de decese la nivel global determinate de infecții cu germeni rezistenți la antibiotice;
-480.000 de noi cazuri de tuberculoză cu germeni rezistenți, potrivit unei estimări a OMS din 2013.

Antibiotice prescrise pentru tratarea Covid-19

Deși pericolul folosirii antibioticelor în mod inutil și excesiv a fost semnalat de multă vreme, situația în România s-a înrăutățit în ultimii ani, iar unul dintre motive a fost pandemia de Covid-19. Semnalul a fost tras, printre alții, chiar de către actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, care, la un webinar cu alți specialiști din domeniu, din noiembrie 2021, arăta că apariția coronavirusului în România a determinat prescrierea în creștere a unor tipuri de antibiotice, deși acestea sunt inutile în combaterea Covid-19.

„Ceea ce s-a întâmplat la noi anul trecut, când cel puțin în prima parte a pandemiei, antibioticele erau invocate ca și tratamente în infecția cu SARS-CoV-2, probabil că a creat un anumit pattern care a continuat și s-a amplificat în anul 2021. Asta vizavi de tratamentul cu macrolide al acestui tip de infecție virală, lucru care s-a dovedit neadevăr și, din păcate, și periculos”, afirma Alexandru Rafila, la dezbaterea pe care o organizase în calitate de președinte al Societății Române de Microbiologie.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Tragedia de la Colectiv și scandalul care a urmat privind infecțiile spitalicești a făcut ca în anii 2016-2017, utilizarea antibioticelor să se reducă cu circa 10%, însă în anii următori, trendul de creștere s-a reluat.

„Vorbind de evoluția consumului de macrolide, la noi se folosesc eritromicina, spiramicina, azitromicina, claritromicina, iar virozele nu se tratează cu antiobiotice. Ce s-a întâmplat la noi în 2020? Iată, aproape o triplare a consumului de azitromicină, care ajunge la valorile consumului întregii clase de macrolide din anul 2019. Brusc, de la o poziție aflată undeva pe la jumătatea clasamentului în UE, sărim pe locul 3, exact din cauza acestui consum ridicat de azitromicină”, spunea profesorul Gabriel Popescu, de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”.

Astfel, în 2019 și 2020 circa 55% din populație a utilizat cel puțin o dată pe an un antibiotic, cu aproape 20% peste media europeană de 37-38%. Îngrijorător este și faptul că în ultimul deceniu a scăzut ponderea în cantitatea totală de antibiotice a celor numite „de primă linie”, în cazul cărora riscul ca agenții patogeni să dezvolte rezistență este mai mic. Acest lucru s-a tradus prin creșterea infecțiilor rezistente la tratament. „Suntem pe locul 2 în UE în topul rezistenței extinse la antibiotice când vine vorba de bacterii precum: Pneumonia aeruginosa, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae. Pe locul 3 în UE ne situăm în privința rezistenței la antibiotice în cazul bacteriei Acinetobacter spp, iar și pe locul 5 la Enterococcus faecium”, a precizat Roxana ȘERBAN, de la Institutul Național de Sănătate Publică.