Românii cheltuie peste un miliard de euro pe suplimente alimentare. Medic: „Nu au calitate demonstrată. Pot deveni periculoase”

Specialiștii din industrie susțin în fapt că piața suplimentelor alimentare a ajuns în țara noastră la fel de mare ca piața medicamentelor eliberate cu prescripție, estimările mergând spre valoarea de 1,3-1,4 miliarde de euro.

Suplimentele alimentare, o piață de peste 1 miliard de euro

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chițoiu, a declarat recent în cadrul unei conferințe privind domeniul farmaceutic, că în România piața suplimentelor alimentare a ajuns, potrivit datelor din industrie, la circa 1,3 – 1,4 miliarde de euro. Prezent la eveniment, Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a precizat că estimările arată că piața suplimentelor alimentare este egală cu piața medicamentelor generice și a OTC-urilor (medicamentele care se vând fără prescripție) la un loc.

Bogdan Chițoiu a precizat că instituția pe care o conduce este în discuții cu Ministerul Sănătății pentru o reglementare mai strictă a acestor suplimente, subliniind că ar fi păcat ca românii „să dea atâţia bani pe nişte lucruri cu o utilitate scăzută”. De altfel, Consiliul Concurenței a realizat un studiu în anul 2020 privind piața medicamentelor fără prescripție și a suplimentelor alimentare, iar în cazul celor din urmă datele au arătat că, față de anul 2015, piața acestora s-a dublat. În cazul medicamentelor fără prescripție, creșterea a fost de 55%.

Dacă perspectiva președintelui Consiliului Concurenței este una economică, notând suma uriașă cheltuită pe bunuri care nu aduc niciun beneficiu, medicii atrag atenția că problema este una mult mai serioasă. Aceștia subliniază că în ceea ce privește suplimentele alimentare pur și simplu nu există dovezi privind efectul benefic al acestora, iar faptul că oamenii le pot lua fără îndrumarea unui medic poate conduce la efecte negative, fie din cauza modului de utilizare sau prin interferența cu alte tratamente.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

„Suplimentele alimentare au o singură „calitate”, seamănă cu medicamentele. Sunt ambalate precum medicamentele, sunt în pastile sau în comprimate, la fel ca medicamentele, iar asta face ca populația să le asimileze medicamentelor, deși ele nu sunt medicamente. Dacă aducem în discuție și medicamentele ce se vând fără prescripție, confuzia între medicamente și suplimente este aproape imposibil de evitat.

Efectele negative sunt cele legate de faptul că de marea, imensa, majoritate a suplimentelor alimentare n-avem nevoie. Trebuie văzut care sunt beneficiile reale pentru organismul uman, ori noi nu avem beneficii demonstrate. În medicină, dovezile sunt studiile clinice, iar la suplimente ele nu există. Deci nu avem beneficii demonstrate. Până la proba contrarie, nu avem beneficii”, a declarat, pentru FANATIK, Sorin Paveliu, medic primar de medicină internă.

Astfel, acesta subliniază că principala problemă cu aceste suplimente stă în faptul că ele nu sunt testate, „neexistând o formă de testare a lor” în condițiile în care pentru comercializarea lor nu trec printr-o procedură riguroasă de aprobare. Mai mult, medicul subliniază că în cazul comercializării suplimentelor alimentare CNA-ul este singura instituție care intervine, prin reglementarea modului în care se fac reclamele la aceste produse, ceea ce, în opinia sa, este „ridicol”.

„Problema este că multe dintre aceste suplimente fac rău. Nu pentru că ar fi toxice în sine, ci pentru că nefiind luate controlat ci numai după reclamele de la televizor, oamenii le iau fără să le coreleze cu patologia pe care o au. Așa se face că unii pacienți ajung să facă accidente hemoragice în urma unor laxative, de exemplu, alții își tratează adenomul de prostată în loc să se ducă să vadă dacă nu cumva e vorba de un cancer de prostată, alții iau vitamine fără să realizeze că excesul de vitamine este la fel de toxic ca orice este excesiv.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

La fel, așa zisa creștere a imunității este o fantasmă, iar toate astea sunt doar pe declarații, nu există niciun studiu în spatele lor care să demonstreze cel mai mic adevăr din cele clamate în suplimentele alimentare”, a mai declarat, pentru FANATIK, medicul Sorin Paveliu.

Potrivit studiului realizat de Consiliul Concurenței, din 2005 până la sfârşitul anului 2017, piaţa suplimentelor alimentare din România a crescut, în medie, cu cca. 1850 produse noi/an. Până la sfârşitul anului 2017 fiind eliberate 24.220 de avize şi certificate de notificare care atestă comercializarea legală a unui număr semnificativ de suplimente alimentare, din care 10.071 de produse conţin exclusiv ingrediente vegetale (plante), iar puţin peste 14.149 de produse au în formulă extracte vegetale şi animale, precum şi combinaţii cu vitamine şi minerale, dar şi cu alte substanţe cu efect nutrițional şi fiziologic.

Suplimentele alimentare ca fraudă: cazul Adrian Mutu

Specialiștii în sănătate subliniază că fără întreg procesul de verificare și testare care există în cazul medicamentelor generice, există riscul ca aceste suplimente alimentare să conțină alte substanțe decât cele menționate în prospecte. Cazul celebru invocat de medici este cel al lui Adrian Mutu, suspendat în anul 2010 pentru dopaj, după ce a consumat suplimente de slăbit, trimise de mama sa din România în Italia, și care conțineau o substanță interzisă în UE.

„Principala problemă, pe care noi o avem ca medici, este că aceste suplimente nu sunt de fapt medicamente. Un medicament, ca să ajungă medicament, îi trebuie zeci de ani de cercetare, în care trebuie să identifici moleculele, substanțele active și mai ales profilul de siguranță – adică ce reacții adverse sunt, care sunt condițiile de asociere, contraindicațiile, interdicțiile în ceea ce privește administrarea și asocierea. Apoi vorbim de eficacitate – să știm că un medicament reduce, de exemplu, tensiunea cu 3,4 unități, și, în ultimul rând, vorbim de calitate – în cazul medicamentelor există un puternic control al calității.

Ei bine toate aceste elemente nu funcționează, nu sunt disponibile, în cazul suplimentelor alimentare. Pur și simplu, suplimentele alimentare sunt puse pe piață nu sub controlul strict al ANMDMR-ului, ci printr-o declarație pe propria răspundere la Ministerul Agriculturii. Așa se explică ce s-a întâmplat cu Adrian Mutu sau cu Simona Halep.

Mutu luase ceaiuri de slăbit din România, ceaiuri ce conțineau sibutramină, pentru a masca efectul scontat. Aici este cheia, este posibil oricând să fie contaminare, înșelătorii, dar cel mai important lucru este că, pentru mine ca profesionist, nu am profit de siguranță, nu am profil de eficacitate și nu am calitate demonstrată. Și atunci lucrurile devin periculoase”, a declarat, pentru FANATIK, medicul Gindrovel Dumitra.

Medicul Sorin Paveliu este de părere că ceea ce ne arată episodul de dopaj al lui Adrian Mutu este că multe dintre aceste suplimente sunt pur și simplu frauduloase. Acesta susține că întreaga piață a suplimentelor pare scăpată de sub control, fiind necesară o implicare a autorităților statului pentru schimbarea statutului comercial al produselor.

„Multe dintre aceste suplimente sunt frauduloase. Altfel spus, declară o chestie și apoi mai adăugă și altceva. Cel mai frecvent, fapt ce nu e declarat și pe care nu ai cum să-l descoperi pentru că niciun pacient nu se duce să verifice conținutul lor, este că se apelează la „îmbunătățirea” suplimentului respectiv cu medicamente, asta pentru a obține efectul pe care-l clamează.

Acest lucru e demonstrat de episodul de dopaj al lui Adrian Mutu, suspendat pentru că luase sibutramină – suplimentul alimentar pe care-l lua pentru slăbit conținea sibutramină și care nu apărea în prospect, sibutramina fiind un medicament pentru slăbit care a și fost interzis”, a mai precizat, pentru FANATIK, medicul Sorin Paveliu.

Efectele negative ale suplimentelor alimentare

Lipsa unor efecte benefice în ceea ce privește marea majoritate a suplimentelor alimentare nu este însă singura problemă a acestora. Pe lângă posibilele efecte negative ce pot rezulta din interacțiunea cu alte medicamente, ele încurajează fenomenul de automedicație în rândul oamenilor care astfel tind să evite un consult de specialitate.

„Aceste suplimente au și unele contraindicații, iar despre asta nu prea se spune, iar pacienții, pentru că le iau din farmacii, fără opinia unui medic, se poate întâmpla să aibă probleme fie direct de la ele sau din cauza interacțiunii cu celelalte medicamente pe care le iau. Nu avem practic un control asupra dozelor, marea majoritate a acestor suplimente nu au efecte medicale dovedite, fiind mai mult o modă importată.

Din păcate, pentru că nu e nevoie de rețetă, fiecare persoană apelează la aceste suplimente, deși nu se pune problema să le ia. Fiecare le ia după cum consideră, aproape că nu există nicio limită. Nu doar că suplimentele, de regulă, nu au niciun efect, sau mult mai adesea au chiar efecte negative, e vorba și de costuri ascunse – oamenii nu mai merg la medicii specialiști. Sunt anumite suplimente care nu sunt compatibile cu tratamentele de bază, nu trebuie înlocuite astfel tratamentele date de medic”, a declarat, pentru FANATIK, medicul de familie Sandra Alexiu.

Medicul Sorin Paveliu este și el de părere că aceste efecte secundare, prin care oamenii sunt practic încurajați să se trateze singuri și să evite astfel medicii specialiști, reprezintă una din cele mai importante consecințe negative ale utilizării și încrederii acordate acestor suplimente alimentare.

„Atâta timp cât oamenii se tratează după ureche sau, mai bine zis, după reclama de la televizor unde iau de bun tot ceea ce aud acolo, de fapt le încetinește drumul lor către medici atunci când au o afecțiune. Asta face ca multe dintre afecțiunile noastre să fie descoperite tardiv.

La fel, oamenii nu le iau degeaba, ei speră să se simtă mai bine, să-și rezolve problema de sănătate, și cum nu vor rezolva problema asta cu suplimente alimentare, e foarte probabil să apară contradicții între tratamente sau contradicții între starea lor de sănătate reală și ceea ce ar avea nevoie, apelând la această variantă facilă. Este un stimul teribil al automedicației, oamenii se tratează singuri, cum cred ei – în loc să evite acest lucru”, a declarat, pentru FANATIK, Sorin Paveliu.

Publicitatea și farmaciile în industria suplimentelor alimentare

Medicii sunt de părere că acest fenomen al suplimentelor alimentare este susținut, în principal, de către publicitatea agresivă pe canalele de media. Un alt factor care a contribuit la creșterea pieței acestor produse stă și în faptul că prețul acestora nu este reglementat ca în cazul medicamentelor generice, ceea ce înseamnă că farmaciile își pot stabili prețul în mod liber.

„Suplimentele alimentare sunt destul de bine promovate – nefiind medicamente, pot fi supuse regimului publicității și vedem cu toții câte reclame sunt la aceste suplimente. Oamenii le cumpără pentru că li se face publicitate. Farmaciștii sau tehnicienii farmaceutici recomandă foarte multe suplimente de acest gen ca adaos la diverse tratamente, asta doar pe baza unor mituri care se propagă în rândul populației.

În mare parte, lucrurile sau transformat în comerț, nu în medicină. E vorba de creșterea vânzărilor și de faptul că aici se pot pune adaosuri mai mari, față de prețul medicamentelor care este reglementat de către stat. Câștigurile mari vin tocmai din vânzarea acestor suplimente”, a declarat, pentru FANATIK, medicul Sandra Alexiu.

Studiul realizat în 2020 de către Consiliul Concurenței menționează că, potrivit unor sondaje de piață, 80% dintre români își achiziționează aceste suplimente din farmacii, și doar 30% din respondenți nu urmează recomandarea farmacistului sau nu prea țin cont de ea. De altfel, un studiu de piață realizat în 2019 de compania 4Service Group arăta că , unul din doi români cumpără însă şi suplimente alimentare sau alte produse recomandate de farmacişti, în plus față de medicamentele cerute sau specificate în rețetă.

„În general, farmaciștii sunt considerați o sursă de încredere ceea ce creează un sentiment puternic de încredere în recomandările pe care le oferă. Recomandarea farmacistului poate fi subiectivă şi influențată prin diverse modalități de bonusare, oferite de lanțul de farmacii în scopul promovării şi recomandării produselor marcă proprie în detrimentul produselor concurente; aşadar, recomandările farmacistului nu se vor realiza întotdeauna pe baza meritelor fiecărui produs”, se arată în studiul realizat de către Consiliul Concurenței.

De altfel, zilele trecute Ministerul Sănătății a atras atenția asupra faptului că pe internet era comercializat un „medicament minute” care „desfundă toate vasele de sânge”, medicament care era vândut folosindu-se în mod fraudulos imaginea unor site-uri de știri și a unor site-uri de știri și pe care escrocii cereau peste 2.000 de euro. Medicul Sorin Paveliu este de părere că și acest caz ne arată că oamenii sunt în stare să plătească oricât pentru o soluție miraculoasă.

„Altă particularitate a acestor suplimente este că ele nu au un preț stabilit de către o autoritate a statului, așa cum e cazul medicamentelor. Acestea au prețul controlat prin Ministerul Sănătății, suplimentele alimentare n-au. Ori, asta face ca prețurile lor să fie, de multe ori, aberant de mari. E simplu: faci reclamă, pui preț mare și ele se vând în continuare. Am văzut cazul cu medicamentele false, care se vindeau pe mii de euro. Dacă faci reclamă întotdeauna se găsi un fraier care să dea banii pe acel produs, indiferent de preț”, a mai declarat, pentru FANATIK, medicul Sorin Paveliu.

De altfel, studiul CC din 2020 arăta, pe baza datelor primite de la CNA, că timpii de reclamă pentru suplimentele alimentare ajunseseră în anul 2020 să fie aproape egali cu cei cei pentru medicamentele care se vând fără prescripție.

„În cazul suplimentelor alimentare, durata totală a reclamei prin spoturi publicitare a fost, în anul 2018, de 4.724 de ore. În anul 2019, durata totală a spoturilor publicitare la suplimentele alimentare a crescut cu 32% faţă de anul 2018, ajungând la 6.241 de ore, iar în anul 2020, durata totală a spoturilor publicitare a crescut cu 71,8% faţă de acelaşi an de referinţă, ajungând la 8.116 ore, cu doar 4% mai puţin decât durata totală a spoturilor publicitare la medicamente OTC din acelaşi an”, se arată în documentul citat.

În medie, numărul de ore de difuzare a spoturilor publicitare referitoare la medicamente şi suplimente alimentare, în spaţiul de emisie al televiziunilor monitorizate de CNA, se ridică, în anul 2018, la 33,54 de ore pe zi, iar în 2019, la 40,69 de ore pe zi. În anul 2020, durata medie zilnică a acestor spoturi creşte cu cca. 35% faţă de anul 2018, până la 45,41 de ore pe zi. Tot studiul realizat de Consiliul Concurenței arată că spațiul publicitar destinat medicamentelor și suplimentelor alimentare reprezenta 30% din totalul orelor de recleme.

„În ceea ce priveşte ponderea publicităţii la medicamente şi suplimente alimentare în totalul activităţilor de publicitate, aceasta s-a ridicat în anul 2018 la 23,7%, în anul 2019 crescând până la 25,35%, pentru ca în anul 2020 să înregistreze o pondere de 30%”, se mai arată în studiul CC.

Mai mult autorii studiului arată că această creștere timpilor de publicitate vine în principal pe creșterea numărului de reclame la suplimentele alimentare. „În anul 2018, spoturile publicitare referitoare la medicamente şi suplimente alimentare se ridică la 2.458.199. În anul 2019, numărul total al spoturilor la medicamente şi suplimente alimentare creşte cu 19%, până la 2.933.265. În anul 2020, faţă de anul de bază, s-a înregistrat o majorare cu 36%, până la valoarea de 3.342.946 spoturi. Această creştere se datorează în principal evoluţiei categoriei de suplimente alimentare, care în perioada 2018-2020 a crescut cu 65%, până la 1.461.548 de spoturi publicitare”, se mai arată în studiul citat.

Când sunt recomandate suplimentele alimentare

Medicii subliniază că totuși există unele situații când aceste suplimente alimentare sunt recomandate de către medici, fiind în principal vorba de cazurile punctuale când ele sunt utilizate pentru substanța de bază. „Există unele preparate, cum ar fi cele bazate pe molecule arhicunoscute, cum ar fi calciul gluconic fiole sau la preparatele pe bază de minerale, care sunt folosite ca resursă terapeutică raportându-ne la substanța de bază, magneziu, fier și așa mai departe. În această situație, am putea să prescriem fără probleme”, a precizat medicul Gindrovel Dumitra, care subliniază că totuși utilizarea lor ține de recomandarea medicului și nu ar trebui luate de către pacienți fără consultul unui specialist.

Medicul Sorin Paveliu subliniază și el că nu sunt excluse situațiile în care medicul specialist poate recomanda, pentru o scurtă perioadă de timp anumite suplimente, însă notează că e vorba de cazuri extrem de rare statistic.

„Există și posibilitatea ca unii medici să recomande suplimente alimentare în mod justificat. Dar situația asta este într-o inferioritate probabilistică totală de situațiile în care pacienții iau după reclamă de la farmacie ce cred ei. Ca să dau un exemplu, a existat multă vreme terapia de substituție hormonală în menopauză, iar studiile clinice au demonstrat că favoriza câteva forme de cancer și evident, acest tip de tratament a căzut în desuetudine.

Însă, există preparate, suplimente alimentare, care conțin niște derivați de estrogen, obținuți din plante, în cantități foarte mici, care ar putea să atenueze simptomatologia specifică instalării menopauzei. Da, uneori medicii recomandă astfel de suplimente, pentru foarte scurt timp, la pacienți unde nu există alte riscuri. Deci doar în cazuri bine selecționate și pentru o foarte scurtă perioadă de timp”, a precizat medicul Sorin Paveliu, pentru FANATIK.