Românii cred că impozitul pe proprietate e mai mare decât în alte state din UE. Care e situația de fapt. „Cetățenii nu văd legătura”

Un nou sondaj INSCOP Research dezvăluie faptul că, în ceea ce privește percepția oamenilor asupra impozitelor pe proprietate din România în comparația cu alte state din Uniunea Europeană, mai mult de jumătate dintre români spun că sumele sunt mai mari decât în alte țări din UE. În același timp, ei nu cred că această majorare a impozitelor va reprezenta o imbunătățire a seriviciilor publice oferite.

Ce cred românii despre impozitele pe proprietate din România

Mai mult de jumătate dintre români cred că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state din Uniunea Europeană, arată cel mai recent sondaj INSCOP. 62,4% cred că plătim mai mult decât în alte țări. În același timp, 14,5% cred că impozitele noaste sunt mai mici, iar 10,8% sunt de părere că sunt cam la fel.

Dintre cei 62,4% sunt, în mare parte, votanți AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și medie, locuitorii din urbanul mic și din mediul rural. Cei care sunt de părere că, de fapt, impozitele sunt mai mici, sunt votanți PNL și USR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat. În același timp, votanții USR,  tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și angajații la stat cred într-o proporție mai mare ca restul populației faptul că impozitele din România sunt cam la fel cu cele din alte state membre UE.

Respondenții au mai fost întrebați și în ce măsură cred că majorarea impozitelor pe proprietate va duce la îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primăria orașului sau comunei în care locuiesc. Astfel, 44,5% au răspuns cu „în foarte mică măsură sau deloc”. 27,8% spun că în destul de mică măsură, 17,1% în destul de mare măsură, iar cei mai optimiști, 7,1%, au răspuns cu „în foarte mare măsură”.

Digi24.ro

Primarul Buzăului, atac la Grindeanu: Face un joc cu alți șase lideri PSD, ca să supraviețuiască

Cei care nu cred în îmbunătățirea serviciilor publice în contextul majorării impozitelor sunt votanții AUR, persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 59 de ani și angajații la stat. Mai optimiști sunt votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și locuitorii din București.

Digisport.ro

Lovitură de teatru! Amenințată cu dezmoștenirea dacă nu divorțează, a rămas însărcinată. Reacția amantei

„Decalaj major între percepția colectivă și realitate”

În urma rezultatului sondajului, Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, susține că există un „decalaj major între percepția colectivă și realitatea fiscală europeană”. Astfel, românii cred că impozitele din țara noastră sunt mai mari decât în alte state din UE, însă realitate este că România se află printre țările cu cele mai mici taxe pe proprietate din Uniunea Europeană.

„Această inversare perceptivă este fie rezultatul lipsei de informații, fie al dezinformării coordonate, fie dezvăluie mai degrabă o problemă de legitimitate și de raportare simbolică la stat. Percepția de „impozitare excesivă” reflectă o internalizare a insecurității economice: într-un context în care o parte importantă a populației are venituri mai mici și costuri ridicate ale vieții, orice taxă fixă este resimțită disproporționat de această acestă parte a populației, ceea ce face ca niveluri de impozitare obiectiv reduse să fie trăite subiectiv ca fiind apăsătoare. Astfel, comparația nu se face mental cu nivelul impozitării din alte state membre UE, ci cu propria fragilitate financiară.

Mai profund, datele sugerează existența unei culturi fiscale defensive, în care proprietatea este percepută ca ultim refugiu de siguranță, iar taxarea ei este interpretată ca amenințare la adresa autonomiei personale. Corelat cu lipsa de încredere că majorarea impozitelor ar îmbunătăți serviciile locale, rezultă o criză de contract social local: cetățenii nu văd legătura între taxare și beneficii concrete, ceea ce transformă chiar și taxe mici într-un simbol al ineficienței statului. Implicația politică este că orice reformă fiscală rațională, aliniată la UE, riscă să fie percepută ca abuzivă dacă nu este însoțită de creșteri vizibile și credibile ale calității serviciilor publice”, a mai adăugat șeful INSCOP, Remus Ștefureac.

Pentru realizarea acestui sondaj, datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, cu metoda interviului prin intermediul chestionarului. De asemenea, informațiile au fost culese prin metoda CATI, a interviurilor telefonice, volumul eșantionului fiind de 1.100 de persoane, cu vârsta de 18 ani și peste.