Victoria Giorgiei Meloni și a partidului post-fascist, Fraţii Italiei (Fratelli d’Italia) condus de aceasta, le va oferi românilor din Italia o primă experiență a unei guvernări naționaliste, populiste cu o retorică puternică anti-imigranți.
Victoria coaliției de extremă dreapta din Italia în alegerile de duminică a produs unde de șoc și pe scena politică din România. Europarlamentarul PNL, Rareș Bogdan a spus luni că Europa se îndreaptă spre „o zonă extrem de periculoasă, similară anilor 30”, susținând că de vină sunt partidele clasice, tradiționale, „PSD, PNL, UDMR, USR, se feresc, fug, să vorbească de valori, de familie, creştinism, tradiţie”. Pe de altă parte, liderul PSD, Marcel Ciolacu a susținut că nu știe dacă AUR înregistrează în acest moment o creștere semnificativă în sondaje, dar a susținut că partidul condus de George Simion nu face parte din aceeași familie suveranistă.
„Nu am mai făcut un sondaj de opinie de mult timp, nu comentez. Există o erodare a partidelor aflate la guvernare, un lucru normal. Dar nu puteam să rămânem spectatori meschini, așteptând să-și rupă gâtul. Există astfel de fenomene în toată Europa. Nu cred că AUR e un reprezentant al fenomenului suveranist. Vorbim despre naționalism economic. Nu mai suntem în anii ‘2000, lumea evoluează”, a declarat liderul social-democrat în urmă cu câteva zile.
Pe de altă parte, după victoria de duminică a formațiunii conduse de Giorgia Meloni, președintele AUR, George Simion a spus că și partidul său va câștiga alegerile în România exact după aceeași formulă. „Azi Giorgia Meloni va câștiga alegerile din Italia, după cum și AUR va câștiga guvernarea în România”, a scris Simion pe pagina sa de Facebook.
Pe de altă parte, au fost și reacții mult mai critice după victoria coaliției de extremă dreapta din Italia. Europarlamentarul Ramona Strugariu, membru Reper, a subliniat că după victoria acestor partide românii din Italia și-ar putea reconsidera votul pentru AUR. Aceasta a făcut aluzie la faptul că la alegerile din 2019 AUR a obținut un scor uriaș în diaspora, egal cu cei de la USR și PNL, dar și la discursul anti-imigranți al acestor partide și faptul că românii s-ar putea trezi victimele acestor noi politici.
„George Simion transmite mesaje de susținere în alegerile din Italia pentru Giorgia Meloni, arătând astfel o reală “susținere” pentru diaspora românească. Câtă ipocrizie politică nemăsurată! AUR a ieşit pe primul loc la alegerile din 2020 în Italia, cu aproape 37% din opțiunile electoratului diasporei. Sper să afle repede acești oameni, care nu au altă vină decât că au crezut nişte mincinoşi extremişti, pe cine au votat.
Prietena lui, Meloni, e putinistă şi fascistă, dar mai ales mare “iubitoare” de migranți, probabil că pe românii noştri din Italia i-ar aduna în piața publică şi le-ar da foc, în fanteziile ei politice şi ideologice. Ăsta e proiectul politic al lui Simion pentru oamenii care l-au votat. Aşa îşi doreşte el să fie guvernați – mai bine spus, epurați. Dragă Italia, când votezi data viitoare, să-ți aminteşti asta”, a scris europarlamentarul român pe pagina ei de Facebook.
Ideea că o serie de politici anti-imigraționiste dure, sau un sentiment anti-imigranți pe care noua coaliție de la Roma l-ar putea susține în societate ar conduce la un climat tensionat pentru românii din Italia care astfel s-ar îndepărta de partidele naționaliste este însă respins de specialiștii în domeniu. Într-un articol publicat de Foreign Affairs, Elettra Ardissino și Erik Jones, subliniază că pericolul mai mare pentru unitatea Europei vine din partea lui Matteo Salvini, cel care a fost mult mai vocal pe politicile anti-imigraționiste decât Giorgia Meloni.
„Preferințele sale politice se încadrează, în linii mari, atât în directivele UE, cât și în cele ale NATO. Prin urmare, nu Meloni este cea care reprezintă cel mai mare risc pentru stabilitatea Italiei și pentru locul acesteia în Occident. Este vorba de aliații ei probabili din coaliție, în special de Partidul Lega, favorabil Rusiei, și de liderul său adesea perturbator, Matteo Salvini.
Pe termen lung, Meloni ar putea dăuna democrației italiene. Ea are ambiții clare de a consolida puterea executivului asupra parlamentului și de a-și consolida propria poziție. Conservatorismul ei și agenda sa de reformă constituțională vor stârni controverse în Italia și în întreaga Europă. Dar, pe termen scurt și mediu, o Meloni puternică se va dovedi mai degrabă stabilizatoare decât perturbatoare, în timp ce o Meloni slabă ar putea fi nevoită să facă compromisuri cu Salvini în moduri pe care aliații Italiei le vor considera neplăcute”, scriu cei doi cercetători în Foreign Affairs.
Florin Zeru, cadru didactic asociat în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice, SNSPA, care a coordonat un studiu privind narațiunile populiste în România este de părere și el că respingerea AUR de către diaspora românească va depinde foarte mult de politicile anti-imigranți pe care Giorgia Meloni le va implementa. Acesta subliniază că partidul condus de aceasta se va afla într-o coaliție tensionată cu celelalte două partide de extremă dreapta din Italia și că trecerea de la declarații la politici publice nu este întotdeauna atât de simplă pentru acești lideri populiști.
„Când ești în afara guvernării poți fi mult mai liber în discurs, lucru valabil și pentru Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d’Italia. Acum, în perspectiva faptului că va ajunge la guvernare, lucrurile se schimbă fundamental. Totuși, Giorgia Meloni nu poate guverna singură, ci are nevoie de sprijinul partenerilor din coaliția de dreapta și mă refer la partidul Lega, condusă de Matteo Salvini, precum și Forza Italia, condusă de Silvio Berlusconi. Acești parteneri, mult mai cunoscuți, trebuie să accepte faptul că lumina reflectoarelor va fi pe Giorgia Meloni, iar acest lucru poate crea dificultăți în coaliție. Altfel spus, această coaliție de dreapta va avea parte de multe provocări interne.
În al doilea rând, cetățenii români aflați în Italia sunt cetățeni europeni, iar Giorgia Meloni și-a reiterat sprijinul pentru apartenenţa la UE, iar acest lucru înseamnă respectarea valorilor UE: respect pentru demnitatea umană; libertate, democrație, egalitate, stat de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv cele ale minorităților. Mai mult, UE dispune de mecanisme în cazul în care aceste valori nu sunt respectate. Ne putem uita, de exemplu, la Ungaria, unde Comisia Europeană a recomandat suspendarea fondurilor europene de 7,5 miliarde de euro, iar Budapesta pare că dă înapoi”, a declarat, pentru FANATIK, Florin Zeru.
Rezultatul alegerilor din Italia de duminică par să indice un val al partidelor de extremă dreapta în Europa, dacă sunt analizate în contextul unui scor bun obținut în Suedia de Democrații Suediei, un alt partid cu un discurs anti-imigranți, faptul că partide din aceeași familie sunt la putere în Polonia, Slovacia, Letonia sau chiar Spania. Analiștii politici sunt însă de părere că nu putem generaliza ideea unui val politic care să aducă la putere și în România un partid naționalist, suveranist și subliniază că aceste evenimente trebuie analizate în contextul local particular.
„Nu cred că putem vorbi despre un trend și de faptul că țara noastră ar putea urma exemplul acestor țări. E adevărat că toate aceste frământări sociale născute din pandemie, din consecințele războiului, din problemele energetice nu pot rămâne fără repercusiuni la nivel politic. Și asta în toată Europa. În acest moment însă nu pot identifica un val al extremei drepte, și cu atât mai puțin să susținem că România este pe cale a intra în această horă.
Diaspora a votat tot timpul anti-sistem, identificând sistemul cu PSD, dar, în ultima perioadă, probabil vede că votul și energia puse atât în Klaus Iohannis în 2014 cât și în PNL și USR în 2019 nu au adus mare lucru. Așa că e doar natural ca o parte a diasporei, poate chiar mai mult în țări precum Italia și Spania, vor alege natural AUR, dar nu cred că acest lucru îi va determina pe românii din țară să voteze cu precădere AUR. Nu văd această legătură”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.
Potrivit acestuia e posibil însă ca românii din Italia să aibă de suferit de pe urma noului Guvern de la Roma însă nici acest lucru nu garantează că electoratul se va îndepărta de AUR, ci, din contră, pe o logică identitară, oamenii ar putea adera chiar mai mult la acest gen de mesaje.
„Nu cred nici în efectul împotriva AUR. Asta pentru că lucrurile sunt destul de divergente. E adevărat că la un moment dat AUR va fi poziția de a avea mesaje contradictorii. Și cred că vedem exemplul acesta cu Ungaria, unde pe de o parte AUR contestă ce face Fidesz în Transilvania, are un dinte împotriva maghiarimii, e o temă importantă pentru AUR, iar pe de altă parte vorbesc despre Viktor Orban ca despre un lider extraordinar, cu politici bune de care ar avea nevoie și țara noastră. E posibil să existe o astfel de dualitate în mesaj și cu privire la Italia, pentru că e posibil ca decizii ale noii puteri să contravină diasporei românești, dar cu toate acestea AUR să susțină modelul de leadership mai mult”, a mai precizat, pentru FANATIK, Adrian ZĂbavă, care a subliniat că AUR va fi cel mai probabil câștigătorul alegerilor din diaspora în 2024 după ce acest electorat s-a îndepărtat atât de USR cât și de PNL. „USR va pierde multe voturi aici pentru că o bună parte din diaspora are un vot antisistem constant iar USR și-a pierdut credibilitatea pe acest tip de mesaj și, în consecință, nu cred că există niciun semn de întrebare cu privire la cine va câștiga alegerile din diaspora în 2024. Rămâne însă de văzut câte voturi va câștiga AUR și cât vor conta ele acasă”, a mai precizat acesta.
Totuși, acesta a subliniat că, dat fiind actuala dinamică politică de la București, e greu de crezut că AUR va dobândi vreun acces la putere după seria de alegeri din 2024. Potrivit acestuia, contextul local și modul de organizare al alegerilor va conta mai mult decât posibila existență a unui val de dreapta în Europa.
„Contextul lui 2024 va conta mult mai mult în rezultatul alegerilor decât un posibil val al extremei drepte în Europa care să poată afecta și România. De exemplu dacă alegerile locale și parlamentare se întâmplă în același timp, AUR, care nu are primari, nu are candidați buni la nivel local, va intra în noul Parlament cu 10-15% maxim. Peste 2,3 luni când vor fi alegerile prezidențiale, George Simion, pe o prezență destul de mică, poate avea șanse să intre în turul doi printr-un complex de factori, însă va fi doar un candidat care a intrat în turul doi, unde va fi în pierdut, iar partidul lui va fi în Parlament în continuare un partid marginal, fără capacitatea de a face jocurile, de a strânge o majoritate în jurul său și așa mai departe.
Deocamdată nu se întrevăd perspectivele unor rezultate mult mai bune pentru AUR doar pentru că în Italia a câștigat extrema dreapta pe fondul unor probleme legate de pandemie, de criza energetică. Aceste energii nu funcționează însă la fel peste tot, nu sunt niște rețete care se aplică la fel pentru tot, sunt alte lucruri care vor determina rezultatul alegerilor din 2024 decât ce se întâmplă în alte țări”, a mai precizat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.