Românii și ungurii ardeleni se ignoră reciproc de zilele naționale. Ziua 1 Decembrie, celebrată în fiecare an cu scrâșnete din dinți

Ziua de 1 Decembrie a adus un nou scandal în interiorul coaliției, UDMR fiind ținta atacurilor partenerilor de guvernare de la PSD și PNL, pe motiv că fie liderii ungurilor ardeleni fie nu au spus nimic de Ziua Națională, fie au spus, dar au enervat pe toată lumea. Disputa este un episod dintr-o serie de acuze reciproce care se repetă, obositor, în fiecare an, semn că cele două comunități trăiesc împreună, dar încă se bucură separat.

Scandal în Parlament la ședința solemnă

La ședința solemnă din Parlament cu ocazia Zilei Naționale, desfășurată luni, liderul deputaților UDMR Csoma Botond și-a pus în cap aliații după ce a afirmat că „liderii politici şi religioşi ai românilor ardeleni ştiau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci şi unguresc, săsesc şi evreiesc, şi acest lucru s-a reflectat şi în textul Declaraţiei de la Alba Iulia.”

Pe lângă răcnetele obișnuite din sala plen ale Dianei Șoșoacă, afirmația l-a enervat și pe președintele PSD, Marcel Ciolacu. „Vor exista, sunt convins, consecinţe politice, chiar şi de dialog între noi ca lideri politici. Nu îţi permit să vii cu un asemenea discurs şi a doua zi să discutăm ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Presupun că vom avea o discuţie, nu ştiu dacă împreună cu UDMR în coaliţie. Dar liderul grupului PSD va avea o reţinere în a lucra şi a comunica cu liderul UDMR din Camera Deputaţilor”, a afirmat social-democratul.

După trei zile în care declarația lui Csoma Botond a fost comentată pe larg și întoarsă pe toate fețele, politicienii români s-au mirat apoi că, atunci când 1 decembrie a sosit, UDMR n-a mai transmis niciun fel de mesaj, nici măcar unul de felicitare pe un ton formal. „Nici măcar unul de minimă decență, un simplu la mulți ani. Nici pe pagina UDMR nu există vreun mesaj și cred că acest lucru îi descalifică”, s-a revoltat deputatul Adrian Cozma (PNL) într-o postare pe Facebook, în care cerea și eliminarea Uniunii de la guvernare.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 56 de ani. Cum s-a dat de gol autorul care nu a fost niciodată suspect în caz

„Nu mi se pare deloc normal ceea ce au făcut colegii de guvernare de la UDMR. Este ziua României, ei fac parte din România, sunt demnitari români şi trebuie să sărbătorească şi să respecte ziua naţională a României”, a spus și senatorul liberal Virgil Guran.

Ziua de 15 martie, sărbătoarea nerecunoscută

Tăcerea țâfnoasă a celor de la UDMR i-a iritat pe cei doi liberali cu atât mai mult cu cât aceștia au amintit că de 15 martie, când este celebrată Ziua maghiarilor de pretutindeni, demnitarii români nu se feresc să emită public mesaje de felicitare pentru comunitatea maghiară din România. Printre ei a fost inclusiv președintele Klaus Iohannis. „Prin hărnicie şi prin tradiţii pe care le menţin mereu vii, maghiarii au îmbogăţit cultura Europei şi patrimoniul umanităţii. Şi dacă, în mod firesc, identităţile ne diferenţiază, valorile pe care le împărtăşim sunt punţile trainice care ne apropie”, afirma șeful statului în primăvara acestui an într-un mesaj de curtoazie, al cărui exemplu liderii Uniunii nu l-au imitat de Ziua Națională.

Numai că aruncarea vinei doar în cârca liderilor UDMR ar fi un demers simplist. Deși mesajele de 15 martie au devenit o tradiție, trebuie spus că ungurii ardeleni sunt singura minoritate națională reprezentată în Parlament pentru care nu a fost adoptată o lege care să recunoască o zi de sărbătoare pentru această minoritate. UDMR a încercat să promoveze o asemenea lege în legislatura trecută, însă proiectul a trenat timp de trei ani în Parlament pentru ca în 2020 să fie respins.

În cadrul dezbaterilor, celor de la UDMR li s-a sugerat chiar să-și găsească o altă zi în care să-și celebreze identitatea națională întrucât ziua de 15 martie nu ar fi tocmai convenabilă. Pe 15 martie 1848 a început revoluția ungară împotriva regimului habsburgic. Declanșarea revoluției a fost reprezentată de adoptarea unei proclamații în 12 puncte, în care era menționată și anexarea Transilvaniei la Ungaria, punându-se capăt astfel autonomiei Ardealului. Acest obiectiv i-a făcut pe parlamentarii români să nu accepte ca Ziua maghiarilor de pretutindeni să fie oficializată și în România.

Digisport.ro

FOTO Ilie Năstase a apărut de mână cu ”cea mai frumoasă femeie din lume”: ”I-a luat trei ani”

„Această lege nu o să treacă niciodată pentru că rostul ei nu este să celebreze maghiarimea, ci să-i umilească pe români (…) Părerea mea este că este incorect ce faceți și că ar trebui să renunțați. Aveți trei zile naționale, alegeți-vă alta!”, spunea fostul președinte Traian Băsescu în timpul dezbaterilor din Senat din octombrie 2017.

Proiectul a ajuns la votul final al Camerei Deputaților, unde argumentele au fost similare. „Ziua de 15 martie nu este pentru români, din păcate, una dintre cele mai fericite (…) Trebuie să fie o dată în care am avut o înțelegere pașnică cu maghiarii, nu una în care ne-am duelat”, spunea, într-o declarație pentru TVR, liderul deputaților PSD, Alfred Simonis.

Ranchiuna istorică, de nepășit

Argumentul pare unul cât se poate de corect. Singura problemă este că același lucru îl pot spune și maghiarii despre 1 decembrie 1918, dată la care Transilvania a trecut de la Ungaria la România. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, chiar a spus acest lucru, provocând furia politicienilor români. „Noi respectăm istoria şi zilele naţionale sau sărbătorile importante ale majorităţii, dar nu înseamnă că putem sărbători 1 Decembrie şi am dat foarte multe argumente. Cei care m-au criticat de fiecare dată au uitat să spună că eu niciodată nu am zis că noi nu acceptăm Ziua Naţională sau că nu o respectăm. Eu am spus că respectăm şi acceptăm, dar nu putem să sărbătorim această zi”, spunea Kelemen în 2017.

Din cauza acestor afirmații Consiliul de Onoare al Ordinului Steaua României a propus excluderea sa din rândul sale, însă președintele Iohannis a refuzat să-i retragă decorația. Astfel că de atunci nu s-a schimbat nimic în tipicul sărbătorilor naționale ale celor două nații: minoritarii mențin o tăcere glacială de 1 Decembrie, în timp ce oficialii români trimit mesaje de 15 Martie, o sărbătoare căruia i-au refuzat recunoașterea oficială. Situația chiar a degenerat, întrucât din 2020 a fost instituită Ziua Tratatului de la Trianon, pentru a celebra data de 4 iunie 1920, când au fost consfințite juridic pierderile teritoriale ale Ungariei de după primul război mondial.