Roșia Montană a intrat în Patrimoniul UNESCO. Ce se va întâmpla cu procesul de 4 miliarde de euro împotriva României

După ani întregi de controverse, amânări și scandaluri, Roșia Montană are, începând din data de 27 iulie 2021, un nou destin, acela de componentă în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol.

Decizia vine la finalul a cinci ani de eforturi pentru includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO. Aprobarea depunerii dosarului a avut loc în noiembrie 2016, iar acesta a fost depus la UNESCO în data de 4 ianuarie 2017, în ultima zi la Palatul Victoria a lui Dacian Cioloș.

Un an și jumătate mai târziu, în iulie 2018, dosarul fusese retras chiar la cererea statului român, pe fondul procesului de arbitraj internațional ce se desfășura (și care încă se desfășoară) la momentul respectiv. Abia în data de 31 ianuarie 2020, dosarul a fost retrimis, iar procedura de înscriere în patrimoniul UNESCO s-a reluat, tot la cererea României.

Totuși, situația a fost departe de a merge în linie dreaptă, iar reticențele statului au reapărut, tot pe fondul arbitrajului internațional.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Astfel, nici cabinetul condus de Ludovic Orban și nici cel al lui Florin Cîțu nu au dorit să își asume decizia de listare a Roșiei Montane la UNESCO, asta din cauza temerilor de pierdere a procesului cu Gabriel Resources.

Roșia Montană, motiv de disensiuni între PNL și USR PLUS

Pe de altă parte, o nouă retragere a dosarului ar fi putut fi o decizie periculoasă, nu atât prin prisma opiniei publice, cât prin cea a parteneriatului politic dintre PNL și USR PLUS. Dosarul Roșia Montană ar fi putut deveni călcâiul lui Ahile în coaliție. având în vedere că USR PLUS a amenințat că își retrage miniștrii din ședința de guvern dacă premierul va propune în mod oficial retragerea dosarului de la UNESCO.

Atât Cîțu, cât și Orban ar fi susținut noua retragere a dosarului. Aceștia au invocat o serie de probleme de legalitate cu privire la întocmirea dosarului, dar mai importantă era teama că România va pierde procesul cu Gabriel Resources.

Chiar și în lipsa unor poziții ferme cu privire la soarta Roșiei Montane, iată că UNESCO a luat o decizie favorabilă pentru acest sit, astfel că exploatările aurifere din zonă vor fi blocate, cel puțin pe termen mediu.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

În urmă cu aproximativ o săptămână, ministrul Culturii se arăta foarte încrezător în șansele de aprobare pentru acest dosar: “[șansele de aprobare sunt de] 99% pentru că se știe deja părerea experților din acele comisii de specialitate și în momentul în care a fost analizat dosarul și discuțiile care au urmat – Institutul Național al Patrimoniului este în permanentă consultare cu cei de a UNESCO, în plus și specialiști români sunt membri ai acestor comisii internaționale – așadar se cam știe care e cursul acestei integrări în patrimoniul internațional UNESCO. Vorbim de parafare, practic trebuie oficializată această integrare, nu există acolo anumite dubii dacă ar trebui sau nu integrat în patrimoniul internațional UNESCO din partea lor”, a declarat ministrul Culturii.

În urmă cu doar o zi, înainte de decizia favorabilă pentru Roșia Montană, Dan Barna afirma că nimeni nu și-a dorit, în mod formal, retragerea dosarului, iar că acestea au fost doar speculații ale presei: ”Aceasta e poziția Guvernului. Nu a existat, dincolo de discuțiile și speculațiile din presă, nu a existat nici în coaliție vreo voce care să își asume sau care să solicite retragerea acestui dosar. În momentul de față, Ministerul Culturii a transmis un mandat explicit pentru susținerea proiectului, chiar săptămâna trecută.”

Chiar și vicepremierul subliniază însă pericolul cu privire la dosarul de arbitraj între statul român și Gabriel Resources: ”Aici sunt două planuri. În primul rând procesul de arbitraj are termen undeva pe finalul anului sau începutul anului viitor. Deocamdată avem un proces în care nu știm dacă vom câștiga sau vom pierde.”

Totodată, Dan Barna a mai arătat că listarea la UNESCO nu reprezintă o blocare permanentă a mineritului în zonă. Peste ani sau peste decenii, în cazul în care sunt dezvoltate noi tehnologii de minerit, mai prietenoase cu mediul, activitățile ar putea fi reluate. ”Pe de altă parte, listarea la UNESCO nu elimină șansa generațiilor următoare ca, în măsura în care atunci când se va descoperi o tehnologie mai puțin poluantă de exploatare, acest lucru să se întâmple.” Chestiunea de exploatare nu este în ograda UNESCO, ci a statului român. Legea patrimoniului național românesc este cea prin care a fost reglementat statutul Roșiei Montane.

Ce înseamnă că un sit face parte din Patrimoniul UNESCO?

Recunoașterea unui sit ca parte din Patrimoniul UNESCO are câteva avantaje. Aceste locuri sunt alese pentru valoarea universală deosebită pentru umanitate, fiind destinate să fie protejate pentru generațiile viitoare. În lume sunt peste 1.000 de astfel de situri, iar lista este în continuă creștere.

Când un obiectiv ajunge pe această listă, situl are posibilitatea de a fi mai bine protejat de către autorități, având în vedere prestigiul său. De asemenea, popularitatea crescută a unui sit ce ajunge în acest patrimoniu poate duce la creșterea turismului. Pot apărea, desigur, beneficii economice în zonă.

Există și posibilitatea ca un astfel de sit să primească oarece finanțări care să susțină protecția și conservarea. În cazul Roșiei Montane, statul român va trebui să plătească sume de câteva sute de milioane de lei anual, pentru protejarea ariei, astfel că finanțările sunt binevenite.

De asemenea, un sit de acest fel, intrat în Patrimoniul UNESCO, devine protejat de către Convenția de la Geneva, astfel încât nu poate fi distrus pe timp de război.

Păreri împărțite după intrarea Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO

Președintele Klaus Iohannis a publicat pe Faebook un mesaj în care își arată aprecierea pentru decizia de astăzi: ”Salut includerea peisajului cultural minier de la Roșia Montană în patrimoniul umanității! Prin eforturi conjugate ale autorităților și specialiștilor, Roșia Montană trebuie să devină un model de punere în valoare a patrimoniului prin dezvoltarea durabilă a zonei.”

Pe de altă parte, chiar primarul din Roșia Montană, Eugen Furdui, se arată mai degrabă dezamăgit de decizia UNESCO, pe care nu o vede ca fiind benefică.

”Cu siguranță, în momentul de față, e o decizie defavorabilă pentru comunitate și pentru țară. Dar aceasta este realitatea, nu ne putem opune. Beneficii, în momentul acesta, nu va aduce comunității, decât greutăți, adică obligativități în plus, în ceea ce privește reconstruirea și renovarea unui imobil. Așa cum a fost propus acest perimetru, nu aduce beneficii nici pentru comunitate, nici pentru țară. Să nu uităm că se blochează pe termen mediu și lung cea mai mare resursă de aur din Europa, care este Roșia Montană”, a afirmat primarul.

Va plăti România miliardele de euro cerute despăgubiri de Gabriel Resources?

Un alt ghimpe în coasta României este unul care ar putea fi mult mai costisitor decât alte probleme legate de Roșia Montană. Procesul internațional de arbitraj ar putea primi o decizie finală spre finalul acestui an.

Procesul are o miză enormă pentru țară, este vorba de nu mai puțin de 4 miliarde de euro la mijloc, bani ceruți despăgubire de către Gabriel Resources. Asta înseamnă nu mai puțin de 1,6% din PIB-ul României din 2019.

Procesul se judecă la ICSID, Centrul Internațional de soluționare a litigiilor din investiții. Oficialii români se tem că decizia UNESCO va influența în mod negativ decizia de la ICSID, astfel că România ar putea deveni bună de plată, la finalul unui proces ce se desfășoară acum de aproximativ 5 ani.

Gabriel Resources a dat statul român în judecată din cauza blocării proiectului de exploatări miniere de la Roșia Montană. Blocarea a avut loc pe fondul lipsei de autorizații necesare pentru desfășurarea proiectului de minerit. Legislația română și cea europeană nu au fost respectate, iar diverși cetățeni români au contestat permisele eliberate de autorități.

Astfel, deoarece România n-ar fi eliberat permisele necesare, Gabriel Resources consideră că au fost încălcate obligații cu privire la tratatele bilaterale de investiții cu Canada și cu Marea Britanie, astfel că nu a fost acordat un tratament corect și echitabil, de protecție și securitate a proiectului. De asemenea, compania a afirmat și că statul român n-a acordat un tratament mai puțin favorabil decât cel oferit investitorilor locali.

Gabriel Resources, care controlează 80,69% din compania Roșia Montană Gold Company (într-un parteneriat cu statul român, care dețin restul de 19,31%, prin intermediul Minvest Roșia Montană S.A.), a încercat să ajungă la o soluție amiabilă cu statul în 2015, însă autoritățile române nu au dat niciun răspuns acestei cereri.