Canotajul românesc a performat la Paris. Delegaţia noastră a obţinut 5 medalii, dintre care două de aur şi trei de argint. Printre sportivele care au strălucit la Jocurile Olimpice sunt Roxana Anghel şi Ioana Vrînceanu.
Au obţinut două medalii la Paris, aur alături de echipajul de 8+1, respectiv argint în dublu rame. Într-un interviu acordat pentru FANATIK, cele două canotoare au declarat că încă nu realizează performanţa pe care au reuşit-o, spunând că este un mare avantaj că au avut posibilitatea de a sta la o abaţie şi nu în Satul Olimpic, aflat la mare distanţă de pistă:
Ioana Vrînceanu, cum te simţi cu două medalii olimpice la gât la final?
– Sincer, parcă nici nu realizez că am luat două medalii la această ediţie. Să urc pe podiumul olimpic de două ori este ceva de vis. Nu pot să realizez ce am reuşit aici.
Roxana Anghel, aţi luat medalii în zile consecutive. Au fost zile intense, din punctul de vedere al emoţiilor şi al efortului?
– Pot să spun că au fost zile intense. Prima a fost cea de la dublu rame, unde am tras din toate puterile noastre să obţinem această medalie, iar a doua zi a fost şi mai frumos, la 8+1 unde am obţinut aurul. Au fost zile intense, dar ne bucurăm acum de tot ce a fost.
Ioana, aţi avut o revenire fantastică la dublu rame, aţi reuşit să depăşiţi Australia pe ultimii metri. Cum a fost cursa, acum, la câteva zile după ce v-aţi mai liniştit?
– Sincer, nu credeam că vom încheia pe locul 2. Am plecat încrezătoare la start, ne-am urat baftă, iar rezultatul a fost fantastic. Nu pot să descriu sentimentul. Medalia de argint a venit ca un bonus pentru noi.
Roxana, cum a fost cursa de 8+1? Noi, de pe margine, nu am avut nicio emoţie…
– Ştiam de acasă că barca este rapidă, puternică. Aveam încredere în noi, dar mereu suntem cu o doză de reţinere pentru că nu se ştie niciodată ce se poate întâmpla. Până nu treci linia de finiş, nu poţi să te bucuri.
Ioana, când au fost cele mai mari emoţii pe care le-aţi avut?
– Emoţii avem tot timpul. Nu sunt mai mari sau mai mici. Iar pentru noi sunt constructive, ne ajută tot timpul. Am emoţii şi acasă, la antrenamentele de intensitate pentru că îmi doresc să facem timpi cât mai buni, exact ca la concurs.
Sunteţi o echipă competitivă care şi-a arătat valoarea aici. Ce se întâmplă după Jocurile Olimpice?
– După Jocurile Olimpice urmează o vacanţă. Prima dată trebuie să realizăm că avem aceste medalii la gât şi apoi să luăm decizii.
Luaţi decizia şi pentru Los Angeles? Vă gândiţi puţin şi la următoarea decizie?
– E prea devreme să vorbim despre Los Angeles. Încă nici nu s-a încheiat această ediţie. În acest moment, important este să ne bucurăm de aceste medalii.
Roxana, cum ai trăit experienţa Jocurilor Olimpice per total? Pornind de la abaţia la care aţi fost cazaţi până la podiumul de la 8+1?
– Au fost nişte zile pe care nu mi le imaginam. Erau atât de intense. Acum s-a simţit spiritul olimpic. În 2021 la Tokyo nu am simţit acest spirit. Mă bucur că nu am stat în Satul Olimpic. Era o oboseală mai mare, un drum lung până la pistă din sat. La abaţie am avut parte de tot ce am avut nevoie, de linişte, de susţinere şi chiar au fost nişte zile pe care nu le uit prea curând.