Life

Roxana Ciuhulescu, din nou mamă? “Tare ne-am mai dori un copilaș!” Dezvăluiri la patru ani de la căsătorie

Roxana Ciuhulescu a sărbătorit, în luna martie, patru ani de căsnicie cu soțul ei, Silviu Bulugioiu. În exclusivitate, vedeta ne-a mărturisit că își mai dorește un copil, dar îi este teamă.
19.04.2022 | 17:37
Roxana Ciuhulescu din nou mama Tare neam mai dori un copilas Dezvaluiri la patru ani de la casatorie
Roxana Ciuhulescu este fericită de patru ani alături de Silviu Bulugioiu. Sursa foto: arhiva personală/PRO TV.
ADVERTISEMENT

Roxana Ciuhulescu nu consumă miel de Paște și preferă să mănânce drob vegetarian. De sărbători, vedeta se răsfață cu ouă și cozonac. Îi plac atât de mult încât este de părere că ar putea trăi numai cu acestea. După Survivor, Roxana Ciuhulescu a dat iama în mâncare și s-a îngrășat 9 kg. Eliminată din competiție, în urma problemelor de sănătate, crede că a fost cea mai bună decizie.

Roxana Ciuhulescu, din nou mamă, la patru ani de la căsătoria cu Silviu Bulugioiu?

Într-un interviu pentru FANAYIK, Roxana Ciuhulescu vorbește despre relația cu actualul ei soț, Silviu Bulugioiu, și face dezvăluiri neștiute din familia lor. Cei doi se înțeleg de minune și au împlinit 4 ani de relație în luna martie. Și-ar mai dori un copil, dar vedetei îi este teamă. Cu primul ei soț, lucrurile s-au așezat acum și au luat-o pe un făgaș normal. De dragul fetiței lor, Ana Cleopatra, au reușit să ajungă la o înțelegere și să păstreze o relația cordială.

ADVERTISEMENT

Ce fac copiii? Unde petreceți Sărbătorile Pascale?

– Copiii sunt bine, cresc însă parcă prea repede și treaba asta mă sperie nițel. Timpul parcă s-a comprimat și totul fuge cu viteză. Am deja o domnișoară cu buletin și un print, pe care ne pregătim să-l sărbătorim. Va împlini 4 ani. Când copiii sunt mici, părinții se simt încă foarte tineri.

La noi, Crăciunul și Paștele se sărbătoresc întotdeauna în familie. Așteptăm cu drag să reîntregim familia, să ne unim și să sărbătorim împreună Înălțarea Domnului. Deci vom petrece “acasă”, indiferent că facem în România sau Italia. Important este să fim împreună.

ADVERTISEMENT

Ce amintire din copilărie ai legată de această mare sărbătoare?

– De când mă știu, în fiecare an, am mers la slujba de Înviere și am adus acasă Sfânta Lumină. Îmi amintesc cum bunicile pregăteau masă de Paște, iar eu eram fericită să văd atâtea ouă colorate, cozonac și drob. Sărbătorile mă fac să mă simt, din nou, copil și mi-e drag să văd aceeași bucurie și în ochii copiilor mei.

Ce nu vă lipsește de obicei de la masă de Paște? Miel mâncați?

Masa de Paște are de toate, nu ne-a lipsit niciodată nimic. Mie nu mi-a plăcut niciodată mielul așa că drobul meu este vegetarian. Însă de Paște mănânc ouă și mult cozonac, îmi place la nebunie cozonacul. Aș putea trăi toată viață numai cu cele două alimente.

ADVERTISEMENT

“Este o relație frumoasă, așezată, bazată pe iubire, armonie și încredere”

Anul acesta împlinești 4 ani de căsătorie cu soțul tău, Silviu Bulugioiu. Cum este relația voastră?

– Pe 17 martie deja am împlinit 4 ani de la “înmatriculare”, în primăvară ne-am cununat civil, iar în toamna religios. Este o relație frumoasă, așezată, bazată pe iubire, armonie și încredere. Nu există dimineață în care să nu ne pupăm când ne trezim, și nu este noapte în care să nu adormim îmbrățișați. Silviu este sufletul meu pereche și nu văd viața fără el.

ADVERTISEMENT

Vă mai doriți copii?

– O, da, tare ne-am mai dori un copilaș! Însă eu personal, mă tem să fac acest pas. Viața parcă devine tot mai grea și complicată, mă sperie și preocupă situația cu războiul din Ucraina. Dar cum ziceam și mai devreme, când copiii sunt mici, și părinții sunt încă tineri. Îmi aduc aminte cu mare drag perioada când am alăptat și cred că nu este sentiment mai frumos că acela. Mi-aș dori să retrăiesc acele clipe, da.

ADVERTISEMENT

Au bonă pentru copii: “Suntem destul de ocupați și avem nevoie de suport”

Cine te ajută la creșterea copiilor? Mai ai bonă?

– Cum avem o singură bunică, iar aceea este în vârstă și cu probleme medicale, nu ne putem baza pe ea. Din acest motiv, da, avem o “bunică” de rezervă, așa cum ne place nouă să-i spunem doamnei care ne ajută în creșterea copiilor. Suntem destul de ocupați și avem nevoie de suport, mai ales în momentele în care trebuie să plecăm din Bucureșți.

În ce relații ai rămas cu primul tău soț?

– Să-i spun decente. Ne leagă un copil și trebuie să păstrăm niște relații ok. Îl respect pentru că este tatăl primului meu copil și mă bucur că îi acordă timp și grijă.

Când l-ai văzut ultima dată? Te ajută la creșterea fetiței?

– Ne-am văzut anul trecut, în vară, când ne-am întâlnit să luăm câteva decizii în ceea ce o privește pe Ana, fiica noastră. Îi dedică timp și are grijă să nu-i lipsească nimic. Lucrurile s-au așezat în timp pe un făgaș normal, nu au fost așa de la început.

Roxana Ciuhulescu, colecționară de trofee

Colecționezi ceva?

– Colecționez doar amintiri frumoasă pe care le “depozitez” în sufletul și mintea mea. Cea mai frumoasă colecție pe care o am, o țin în vitrină și este formată din trofeele pe care le-am câștigat în diferite competiții.

Câte perechi de încălțăminte ai acasă?

– Nu le-am numărat niciodată însă am suficiente pentru orice eveniment. Mai mult de jumătate din încălțămintea mea este de sport, fie că sunt de sala, fie că sunt de outdoor (cățărat pe munte, de curse sau de zăpadă). Pentru mine, nu contează eticheta, nu am fost niciodată snoabă, îmi cumpăr întotdeauna încălțăminte confortabilă și de calitate.

Ce nu îi lipsește niciodată din poșetă

Ce nu trebuie să lipsească din poșeta unei femei?

– Din poșeta mea nu lipsesc niciodată machiajele, parfumul, medicamentele și banii. Din poșeta unei femei, cred că nu ar trebui să lipsească niciodată oglinda.

Ce ți-a lipsit cel mai mult în pandemie? A fost greu?

Libertatea mi-a lipsit cel mai mult, dar și întâlnirea cu cei dragi mie. A fost un capitol tare urât din viața noastră și sper să nu-l mai repetăm. Partea frumoasă a fost că am stat cu copiii tot timpul, au fost momente când simțeam că mă sufoc, că nu știam ce prevestește această perioadă atât de sumbră.

Roxana Ciuhulescu, eliminată de la Survivor din motive medicale

Ai fost eliminată din cauza problemelor de sănătate. Practic, ce s-a întâmplat?

– În săptămâna a două de concurs, genunchiul stâng mi s-a umflat și n-am mai putut să calc pe piciorul respectiv. Medicul echipei a decis să mă trimită la spital. Acolo, mi-a fost extras lichidul, apoi administrat antiinflamatoare.

Ulterior, genunchiul s-a umflat în continuare, iar durerile nu au dispărut. Era evident că am niște leziuni interioare și trebuie să mă vadă un specialist. Asta a dus la eliminarea mea din motive medicale. Cred că a fost cea mai bună decizie.

Ai declarat că ai rămas cu dureri după această experiență. Despre de este vorba?

– Șchiopătând, m-am întors în România și am început să fac investigații. Conform analizelor medicale, am rupturi de ligament încrucișat interior, dar și de meniscuri. Am început să fac fizioterapie, în speranța în care voi evita operația de reconstrucție completă a încheieturii.

Nu pot să zic că am avut acolo un accident care să ducă la aceste leziuni, la mine este vorba de uzură din perioada când făceam sport de performanță și acolo, în Dominicană, totul s-a acutizat. Încă sper să nu ajung la operație.

Îți pare rău că ai părăsit competiția?

– Pe de o parte da, îmi pare rău, pe de altă, nu. Am suferit teribil de dorul familiei, numai acasă mă simt completă. Plus că era frustrant să nu mai pot participa, era prea mult pentru mine. Survivor a fost o experiență incredibilă și mă bucur că am trăit-o. Dacă nu m-aș fi dus, cu siguranță mi-ar fi părut rău, așa că a fost cea mai bună decizie pentru mine și mi-am asumat-o.

”Am suferit teribil de dorul familiei”

Ce a spus familia ta?

– Soțul meu nu a fost de acord cu decizia mea de a participa și a încercat să mă determine să mă răzgândesc. Fetița mea, în schimb, a fost extrem de bucuroasă că voi participa. Am făcut “consiliu” de familie și împreună am decis că voi participa. Înainte de plecare, cu trei zile, am bătut în retragere, nu știam cum să fac să nu mai particip, dar era prea târziu. Mă apucase spaima. Însă, pentru că sunt om de cuvânt, n-am lăsat baltă proiectul, aș fi creat probleme echipei de producție.

Te-ai mai înscrie într-un astfel de concurs?

– Să nu spui niciodată cuvântul “niciodată”. Dacă ar fi s-o gândesc prin prisma Survivor, aș spune “NU”, însă nu știm niciodată ce ne rezervă viitorul. E posibil să mai merg la emisiuni de genul acesta.