Roxana Vancea, fosta ‘vecină’ de la Neața, ne spune cum arată viaț ei de când a devenit mămică. Zian și Milan, copilul soțului ei, Dragoș, îi ocupă tot timpul.
Într-un interviu exclusiv pentru FANATIK, frumoasa Roxana Vancea ne spune cum arată, azi, o zi din viața ei. N-a mai fost pe la sală de 2 ani jumătate, dar Zian, fiul ei, este mult mai important acum.
Roxana își aduce aminte unde și-a cunoscut viitorul soț, pe Dragoș și ne spune cine a trimis-o la casting pentru Neața. Roxana Vancea mărturisește că niciodată nu i-a plăcut să gătească și că primii 5000 de lei i-a câștigat când avea doar 6 ani.
Ai venit tocmai de la Târgu Jiu la București, nu ți-a fost teamă de locul nou și nefamiliar?
-Am venit în București pentru Facultatea de sport. Mi-am dorit tare mult lucru acesta. Toată vara, înainte să plec la București, am lucrat ca ospătar la terasa prietenei mele că să am mai mulți bani când ajung în capitală.
Este foarte greu atunci când pleci pentru prima dată de acasă, dar nici nu m-am văzut vreodată rămânând în Târgu Jiu. Am stat în cămin, la Leu, în primii ani de facultate și m-am adaptat foarte ușor. Am avut noroc că am cunoscut o tipă de la Deva care mi-a făcut șederea mai ușoară.
De ce tocmai televiziune, ce te-a atras pe acest drum?
-Nici nu știu ce m-a atras, dar este amuzant cum a ajuns acolo. O prietenă foarte bună de-a mea a venit să-mi spună că mi-a găsit cel mai tare job, să merg la casting la Neața. Nu aveam habar despre emisiune, știam despre ei, dar nu mă uitam că nu aveam televizor în cămin.
M-a luat cu forța, m-a înscris la casting și de aici a început toată nebunia. Am vrut să renunț de mai multe ori până la finalul castingului, dar nu m-a lăsat. Îmi aduc aminte că toate ținutele pe care le-am purtat erau ale ei pentru că eu aveam doar haine sport. Nu știu ce-au văzut la mine, dar m-au ales ca ‘vecină’ și următorii 3 ani i-am petrecut cu ei.
Cât de mult ți-a luat să convingi că nu ești doar frumoasă, mai ești și deșteaptă?
-Nu mi-a luat foarte mult pentru că petreceam mult timp, după emisiune, în redacție și m-au cunoscut așa cum sunt eu. Au urmat interviuri, alte proiecte și telespectatorii și-au dat seama cine sunt.
Lumea televiziunii nu e tocmai roz, iar tu ești foarte frumoasă. S-a întâmplat vreodată ca, din cauza răutăților și invidiilor, să vrei să renunți?
-Cred că sunt destul de matură să nu pun la suflet răutățile celorlalți. Am învățat până acum că, atunci când cineva are o răutate îndreptată spre mine, spune mai multe despre el decât despre mine.
Chiar a fost roz pentru mine în tv pentru că nu sunt omul care să rămână acolo unde nu se simte bine. Dacă nu mai e frumos mă retrag instant, oricât de multe pierderi ar presupune asta.
Ce înseamnă sportul pentru tine? Când te-ai apucat?
-Sportul este o pasiune veche, o am de când mă știu. Ultimii doi ani am fost absentă din sala de sport și îmi lipsește enorm. În toamnă, Zian va începe grădinița și mă voi întoarce în sală.
În ultimii doi ani ai mai reușit, totuși, să treci pe acolo?
-În ultimii doi ani pot să număr pe degete dățile când am călcat în sală. Mai fac acasă atunci când doarme Zian, dar nu este același lucru. Am și slăbit foarte mult pentru că s-au dus și mușchii, dar o a fie mai mare mulțumirea când mă voi reapuca de sport.
Cum a fost perioada liceului? Erai timidă sau cel mai rebelă?
-Perioada liceului a fost foarte faină. Timidă nu am fost niciodată, mai degrabă rebelă. Dintre mine și sora mea eu am fost cea rebelă. Eram foarte bună la organizat chestii. Eram prezentă, nu am avut absențe în ultimii 4 ani de liceu iar la final am luat și diplomă pentru prezența la ore.
Am fost președinta consiliului elevilor pe liceu, organizăm tot felul de evenimente cu un cadru medical. Au existat și părți rele. Au chemat-o pe mama la școală că am bătut o colegă. Mi-a dat cu o minge în cap așa că i-am jumulit tot părul și au chemat-o pe mama ca să nu mă exmatriculeze.
Ai copiat vreodată la vreun examen?
-Da, am copiat mult. Aveam fițuici peste tot. Mă îmbrăcăm în rochie, cu dresuri de culoarea pielii și îmi puneam fițuicile pe sub. Nu am fost prinsă niciodată. Trăgeam cărțile la xerox în format foarte mic și din alea făceam fițuici.
Când te-ai îndrăgostit prima dată?
-În clasa a 8-a și am fost tot liceul cu același băiat. Mi-a trecut la facultate.
Mai ții minte când ai câștigat primii bani? Și pe ce i-ai cheltuit?
-Real, primii mei bani i-am câștigat la 6 ani. Mergeam cu sora mea la vecini, la cules de prune și luam 5000 de lei pe o găletușă de prune adunată. Iar cu salariul, vara de dinainte să plec la facultate. 3 luni am lucrat ca ospătar la terasa prietenei mele din Novaci.
Cum este mămica Roxana? Relaxată, mai panicată?
-Eu vreau să cred că sunt o mamă relaxată, nu panicoasă. Încerc să găsesc rezolvări cu cap la orice situație. Mai impun limite, dar sănătoase și puține. Sunt relaxată, încerc să fiu prietenă copiilor mei înainte de toate, dar să mă fac și ascultată.
Zian este foarte mic încă, 2 ani jumate, e un pic mai greu. Și așa am o relație bună, dacă mergem undeva împreună ne înțelegem. Încă nu are tantrumuri. Nici la Milan nu m-am întâlnit cu ele.
Ai trecut prin depresia post natală? Dacă da, cum ai reușit să mergi mai departe?
-Nu am avut așa ceva, nu știu cum stă treaba cu depresia. Cum a fost Zian cu colici, cu toată nebunia aia nici nu aș fi avut timp să mai fiu și eu depresivă. Tot timpul i-l alocam lui.
Am avut super noroc cu mama mea care a stat un an de zile cu noi în casă după ce l-am născut pe Zian, m-a ajutat foarte mult. Având și ajutor, dorindu-mi atât de mult copilul ăsta nu am avut timp să văd lucruri negative în jurul meu.
Sincer, obține Zian tot ce vrea de la mami sau reușești, uneori, să spui si nu?
-În general obține, dar la modul la care nu face crize, nu bate din picior și nu urlă. Este un copil care știe cum să mă ia atunci când vrea ceva. Mă ia în brațe, mă pupă și mă bucur că este așa. Nu sunt genul care să-i dau orice tâmpenie dacă o vrea. Dacă vrea o jucărie pe care deja o are acasă, de exemplu, îi explic și înțelege că mi e cazul.
Cum arată, acum, o zi din viața ta?
-Zilele mele se rezumă la Zian. Dimineață mă trezesc, îmi antrenez clientele online. Dacă se trezește și Zian stă cu mine. Mâncăm și ne facem programul împreună, îl iau cu mine la cumpărături, la sală. Venim acasă pentru somnul de prânz, iar ieșim și totul se rezumă la amândoi, la Zian și la Milan. De 2 ani nu mai este nimic despre mine, este doar despre ei.
Îți mai aduci aminte cum l-ai cunoscut pe Dragoș? Care a fost primul gând care ți-a venit în minte atunci când l-ai văzut?
-Pe Dragoș l-am cunoscut la sală, venise la șeful meu de atunci. L-am văzut și i-am zis șefului “ e drăguț băiatul asta, dar păcat că e luat”. Știam că era combinat cu cineva, cu mama lui Milan. Am aflat atunci că se despărțise de câteva luni.
I-am pus un emoticon pe Instagram și așa am ajuns să vorbim. L-am chemat la un antrenament a doua zi și am stat de vorba după sală, vreo ora, două. Iar peste două zile ne-am văzut la un film și de aici a început povestea.
Cât de mult i-a luat să te convingă că el este jumătatea ta?
-Au mers lucrurile pe repede înainte, nici nu ne-am dat seama cum treceau și cum evoluau lucrurile. După 6 luni de când ne-am cunoscut ne-am căsătorit ,cu toate că amândoi am zis că nu ne vom căsători niciodată. Au mera lucrurile natural, relaxat. Avem 5 ani, dar simt că suntem de 20 de ani împreună.
Cum reușiți să aplanați conflictele, inerente într-o familie? Cine cedează primul?
-Când ne certăm durează foarte puțin, nu am stat mai mult de 4 ore certați. Cedăm amândoi, Dragoș pleacă și se întoarce ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Nu avem mari conflicte. Discutăm și reușim să ajungem la un numitor comun.
Îți place să gătești? Care sunt preparatele care-ți ies cel mai bine?
-Nu-mi place deloc, nu gătesc, doar chestii pentru Zian. Iau de la o firmă de catering care face mâncare foarte bună, de la o prietenă. Găteam înainte pentru că trebuia, nu sunt fan bucătărit. Acum sunt acasă la mama și îi gătește ea lui Zian tot ce este nevoie.
Care a fost cel mai greu moment din viața ta? Ce s-a întâmplat, cum ai reușit să mergi mai departe?
-Cred că cele mai grele momente sunt acelea când pierzi pe cineva. Probleme care nu mai au rezolvare. Am suferit enorm când au murit bunicii mei, eram foarte atașată de ei. În prezent probleme sunt când mi se îmbolnăvesc copiii, când mă duc cu ei la spital și am senzația că nu o scot la capăt.
Dar foarte mulți ani nu am mai văzut să nu găsesc soluții la o problemă. Când pierzi pe cineva nu mai poți repara nimic. Când copii sunt bolnavi mă epuizează fizic și psihic.
A existat vreun moment în viața ta când celebritatea ți s-a urcat la cap?
-Nu mi s-a urcat niciodată la cap. Sunt un om enervant de normal. Pe Instagram răspund tuturor celor care-mi scriu, lămuresc oamenii acolo. Dacă mă oprește cineva pe stradă vorbesc cu toată lumea. Nu mă simt vedetă, celebritate.
Dacă ar fi să ștergi ceva din trecutul tău, la ce lucru sau întâmplare ai renunța?
-Nu aș șterge nimic pentru că toate lucrurile și experiențele pe care le-am trăit au făcut din mine omul de azi. M-au ajutat să mă maturizez, să fiu un exemplu bun și pozitiv pentru copiii mei.
Chiar nu am chestii pe care să le regret. Toate lucrurile pe care le-am făcut am vrut să le fac și nu aș schimba absolut nimic. Sunt un om asumat, iau decizii pentru mine, nu mă las influențată de nimeni.