Rudele unui militar din trupele naziste SS cer statului român pensie pentru anii petrecuți în gulagul sovietic. Ce a decis instanța

Un român de etnie germană care a luptat în Divizia Nederland a temutelor trupe Waffen Schutzstaffel (SS) și a stat șase ani și jumătate în lagărele sovietice, ar putea fi declarat persoană persecutată politic în țara noastră. Văduva și copii bărbatului au cerut în instanță să le fie recunoscute drepturile de beneficiari ai unei indemnizații pe care o primesc luptătorii anticomuniști care au fost persecutați sau deportați din motive politice la finalul Celui De-al Doilea Război Mondial.

5.000 de ”voluntari” români au luptat alături de trupele naziste SS, în al Doilea Război Mondial

După pierderea bătăliei de la Stalingrad, cea mai dură încleștare între forțele Axei și Uniunea Sovietică, în care au murit aproximativ 3 milioane de oameni, Germania nazistă s-a văzut nevoită să-și reorganizeze efectivele. Se întâmpla la începutul anului 1943, când ramura ”înarmată” a organizației paramilitare Național-Socialiste SchutzStaffel (SS) a început să recruteze tot mai mulți cetățeni străini din regiunile ocupate.

Din nevoia de personal au apărut divizii de indieni, musulmani arabi, francezi, letoni, suedezi și chiar români. Aceștia au fost încorporați în 39 de divizii de elită din cadrul Waffen-SS (SS înarmat), care au luptat în prima linie a frontului.

Aproximativ 5.000 de români, în majoritate de etnie germană, au fost încorporați în Waffen-SS. Cei mai mulți dintre ei fie au fost uciși în confruntările cu Aliații, fie au fost capturați de ruși și trimiși în lagărele sovietice, unde au rămas ani de zile, fiind folosiți la ”reconstrucția URSS”.

Digi24.ro

Noua coaliție mortală ce amenință să destabilizeze și mai mult Orientul Mijlociu. Doi foști inamici s-au aliat în lupta contra SUA

Bărbatul, capturat de sovietici cu o lună înainte de momentul în care România a întors armele

Printre aceștia se numără și Iosif P., un bănățean cu origini germane, care a fost ”voluntar” în Waffen SchutzStaffel – Nederland, o divizie regulată compusă din etnici racolați din teritoriile ocupate sau statele Axei pentru a compensa pierderile armatei germane în lupta împotriva statului sovietic comunist.

Digisport.ro

Neverosimil: a decis pe loc să divorțeze când a aflat câți bani are în cont soțul ei! Se căsătoriseră după 10 zile de relație

Pe 26 iulie 1944, cu doar o lună înainte ca România să anunțe că întoarce armele împotriva Germaniei Naziste, Iosif P. se afla pe frontul de est, la Stalingrad, unde a fost luat prizonier și încarcerat de sovietici prin diferite lagăre, timp de șase ani și jumătate. A fost eliberat abia pe 25 decembrie 1950, pe baza unui Armistițiu semnat cu URSS și Forțele Aliate, semnat la Moscova pe data de 12 septembrie 1944.

În 1990, România a recunoscut statutul de persoane persecutate politic celor care au ajuns în închisorile comuniste din țară sau au fost deportați în străinătate. Decretul-lege 118/1990 prevede acordarea unor pensii prizonierilor români de război, luați de sovietici după data de 23 august 1944.

Rudele deținutului spun că acesta nu a aderat la organizațiile naziste și legionare ci doar a luptat de partea lor

Anul trecut, văduva și copiii fostului deținut, în prezent stabiliți în Germania, au cerut Agenției Județene pentru Muncă și Inspecție Socială Caraș-Severin să le acorde drepturi de urmaș, motivând că Iosif P. a fost luat prizonier în timp ce lupta împotriva regimului comunist. Răspunsul statului român a fost negativ, motivul fiind acela că persoana în cauză ”nu a făcut parte din armata română, acesta fiind înrolat în armata germană SS”.

Rudele bărbatului au contestat decizia la Tribunalul Caraș Severin, susținând că respingerea cererii este ilegală. Aceștia au arătat că Decretul-Lege 118/1990 nu exclude persoanele care au luptat în armata germană SS, și că acesta nu a aderat la organizațiile naziste sau legionare ale vremii. În total, au fost depuse trei acțiuni civile, de către fiecare membru al familiei care a cerut pensie statului român.

”Nu a fost condamnat pentru crime împotriva umanităţii şi nu a fost dovedit că a desfăşurat activitate fascistă şi/sau legionară, nu a fost dovedit că a făcut parte dintr-o asemenea organizaţie (Partidul Naţionalist Socialist, Partidul Nazist sau Legiunea Arhanghelului Mihail, Crucea de Fier, Totul Pentru Țară, etc.) nu există nicio referinţă referitor la această activitate, pentru că nu a făcut activitate nazistă sau legionară, fiind un simplu etnic german, înrolat „voluntar” la acele vremuri tulburi, trimis pe frontul de est, la Stalingrad, unde a fost luat prizonier şi încartiruit de sovietici, în diferite lagăre, timp de 6 ani şi jumătate”, se arată în cererea depusă în instanță.

Ce a hotărât instanța

Două dintre acțiunile rudelor au fost respinse de judecători, pe motiv că Iosif P. a fost luat prizonier ”în condiții normale de război și nu ca o măsură abuzivă” a Rusiei. Astfel, nu se poate considera că bărbatul a fost deținut politic, așa cum s-a întâmplat cu militarii luați prizonieri din Armata Română. Potrivit datelor citate de instanță, peste 130.000 de militari români au fost capturați ilegal după semnarea armistițiului, iar alte zeci de mii au fost menținuți în captivitate.

”Instanţa reţine că cetăţenia română la data înrolării nu prezintă relevanţă în speţă, ci, importantă este armata din care a fost luat prizonier tatăl reclamantului, întrucât, doar cei luaţi prizonieri din armata română pot fi consideraţi persecutaţi politic de către fosta URSS, ca urmare a nerespectării armistiţiului încheiat cu România la data de 23 august 1944 şi nu cei luaţi prizonieri din alte armate.

Or, reclamantul nu a dovedit că tatăl acestuia a fost înrolat şi luat prizonier din armata română. Așa fiind, reclamantului nu i se pot acorda drepturile prevăzute de Decretul-Lege nr.118/1990 rep., acţiunea sa fiind nefondată, urmând a fi respinsă”, se arată în motivarea instanței.

A treia acțiune în instanță nu a fost încă soluționată de Tribunalul Caraș Severin. Statul Român acordă suma de 350 de lei pe lună, pentru fiecare an petrecut în detenție din motive politice. În cazul urmașilor, pensia scade la jumătate.