ADVERTISEMENT
News

Rugăciune de Paşte, pentru sănătatea şi bunăstarea familiei. Se rosteşte în Duminica Învierii Domnului

Autor: Bogdan Solomon | 18.04.2020 | 20:20
Rugăciune de Paşte, pentru sănătatea şi bunăstarea familiei. Se rosteşte în Duminica Învierii Domnului
Gest șocant: o femeie bolnavă de coronavirus a plecat din spital. Unde s-a dus pacienta

Încă din cele mai vechi timpuri se spune că de Paște, cea mai veche și importantă dintre sărbătorile creștinității, cerurile se deschid pentru a marca așa cum se cuvine Învierea Domnului Iisus Hristos, răstignit pe cruce după ce a fost trădat de oamenii la care ținea atât de mult. Totodată, se spune că în această zi dorințele noastre se împlinesc și vom avea noroc pentru tot restul anului, mai ales dacă rostim o rugăciune închinată Mântuitorului.

ADVERTISEMENT

Ce rugăciune trebuie să rostești în Duminica Învierii Domnului

Doamne Iisuse Hristoase, Judecătorul meu Preadrept! Cunosc că păcatele mele sunt fără de număr. De aceea Te rog în această zi, în care de Iosif și de Nicodim pus fiind in Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfantul si Îndumnezeitul Tău suflet și de acolo ai depărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale și ai adus bucurie nespus de mare strămoșilor noștri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită și i-ai suit în RAI.

Îngroapă păcatele mele și cugetele mele cele rele și viclene, ca să piară din mintea mea și să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, alungă întunericul păcatelor mele și suie mintea mea la cer, ca să mă bucur de Fața Ta. Așa Doamne, primeste umilita mea rugăciune ca o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a vazut pe Cruce pironit între doi talhari, si de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima; care împreună cu ucenicii si cu mironositele Te-au pus in mormant, care a treia zi Te-au vazut înviat din morți si la Înălțarea Ta Te-a văzut suindu-Te de la pământ la cer, însoțit de Sfinții Tăi Îngeri.

ADVERTISEMENT

Îndură-Te, Doamne, și de cei vii si de cei răposați, pentru rugăciunile Sfinților Tai, catre care zic si eu, nevrednicul: O, fericiti servitori ai lui Dumnezeu! Nu incetati a va ruga Lui, ziua si noaptea pentru noi, nevrednicii, care pururea greșim cu atâtea nenumărate păcate! Mijlociți pentru noi Darul și ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu știm a-l cere după cuviință. Amin”, este rugăciunea pe care credincioșii o rostesc în Duminica Învierii Domnului pentru sănătatea și bunăstarea întregii familii.

Tradiții și obiceiuri în Sfintele Paști

Ca orice mare eveniment creștinesc sărbătorit în țara noastră, Învierea Mântuitorului Iisus Hristos este sărbătorit așa cum se cuvine, iar ortodocșii au grijă să păstreze cu sfințenie o mulțime de tradiții și obiceiuri. Acestea sunt moștenite încă din cele mai vechi timpuri, din moși-strămoși și diferă în funcție de regiune. Chiar dacă multe dintre ele vor fi amânate pentru anul viitor din cauza răspândirii tot mai rapide a noului tip de coronavirus, merită menționate, datorită semnificațiilor aparte pe care le comportă.

ADVERTISEMENT

Spre exemplu, în Ţara Moţilor, în noaptea de Paşti se obișnuiește ca toaca să fie luată de la biserică, dusă în cimitir şi păzită cu grijă de feciori. Iar dacă aceștia nu reușesc să o păzească și este cumva furată, sunt pedepsiţi ca a doua zi să dea un ospăţ pe cinste, adică mâncăruri şi băuturi din care se vor înfrupta atât „hoţii”, cât şi „păgubaşii”. Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reuşit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospăţul.

Probabil cel mai de notorietate obicei e cel din zona Transilvaniei, cunoscut sub numele de „stropit”. Potrivit acestuia, băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”. „Stropitul” este păstrat şi în vremurile noastre şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie.

ADVERTISEMENT

În Ţara Bârsei, în jurul Brasovului, se face o petrecere care adună întreaga comunitate – obiceiul Junii Brasovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindători, cu vătaf şi casier, strâng ouă de la tinerele fete, după care se merge către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri. Cea mai cunoscută şi îndrăgită dintre ele este aruncarea buzduganului.

În zona Câmpulung Moldovenesc, datina se deosebeşte prin complexitatea simbolurilor, a credinţei în puterea miraculoasă a rugăciunii de binecuvântare a bucatelor. În zorii zilei de duminică, credincioşii ies în curtea bisericii, se aşază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în aşteptarea preotului care să sfinţească şi să binecuvânteze bucăţele din coşul pascal.

ADVERTISEMENT

În faţa fiecărui gospodar este pregătit un astfel de coş, după orânduiala strămoşilor. În coşul acoperit cu un şervet ţesut cu model specific zonei sunt aşezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminţe de mac ce vor fi aruncate în rău pentru a alunga secetă, sare ce va fi păstrată pentru a aduce belşug), zahăr ce trebuie folosit de câte ori vitele vor fi bolnave, făină pentru ca rodul grâului să fie bogat, ceapă şi usturoi cu rol de protecţie împotriva insectelor.

Deasupra acestei farfurii se aşază pasca, şunca, brânza, ouăle roşii, dar şi ouăle încondeiate, bani, flori, peşte afumat, sfecla roşie cu hrean, şi prăjituri. După sfinţirea coșului pascal, ritualul de Paşte va continua în sânul familiei, pentru a avea parte de sănătate și belșug în tot restul anului.

ADVERTISEMENT

 

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 842. 32 pagini. Doar 5 lei!