România a trecut de la comunism la capitalism printr-un moment istoric marcat de sânge, confuzie și întrebări fără răspuns. Revoluția din decembrie 1989 rămâne, și astăzi, o enigmă. Nimeni nu a clarificat pe deplin cine a tras, de ce s-a tras și cum au murit sute de oameni după fuga soților Ceaușescu. Printre victime s-au aflat și sportivi de elită.
În emisiunea Oldies But Goldies, moderată de Horia Ivanovici, Andrei Vochin a explicat de ce rugby-ul a fost sportul cel mai afectat de Revoluție. Deși disciplina era mai puțin vizibilă publicului larg, a fost extrem de importantă pentru România acelor ani.
„România a trecut de la comunism la capitalism, dar a fost un moment care a venit cu jertfă de sânge. Nici până în ziua de astăzi nu știm ce s-a întâmplat exact în decembrie 1989. Copiii și părinții celor uciși se întreabă cine a tras în ei. Multe crime s-au petrecut după ce soții Ceaușescu au plecat. E o enigmă care rămâne în picioare și ar trebui elucidată”, a spus Andrei Vochin.
Sportul nu a fost ocolit de tragedie. Din contră. Rugby-ul a pierdut mai mulți jucători, iar doi dintre ei erau figuri de talie mondială. Radu Durbac și Florică Murariu au fost căpitani la Steaua și la echipa națională. Ambii erau angajați ai armatei și, din păcate, și-au pierdut viața în revoluție.
„Sportul a venit cu jertfe. Oamenii aceștia au ieșit cu pieptul în față. Cel mai afectat a fost rugby-ul. Șase jucători au murit la Revoluție. Doi dintre ei erau rugbiști de renume mondial. Unul dintre ei a fost Radu Durbac iar altul Florica Murariu.
Lumea rugby-ului nu e așa de cunoscută. Amândoi au fost căpitani la națională și la Steaua. Erau angajați militari. Dacă ar fi să raportăm la fotbal, cam care s-ar apropia ca performanță de cei doi? Ar fi cam Anghel Iordănescu și Marius Lăcătuș. Ceva de genul acesta. Antrenori, jucători la Steaua și la națională. Eram clar în primele 10 cele mai bune naționale. Voiam să intrăm în Turneul celor Șase Națiuni. Au jucat oamenii aceștia în victorii memorabile”, a mai explicat Andrei Vochin.
Moartea lui Radu Durbac a fost una absurdă și dramatică, petrecută în interiorul unui sistem scăpat de sub control. Acesta a fost împușcat de un alt militar care s-a speriat când l-a văzut și a apăsat de frică pe trăgaciul armei.
„S-a dat mobilizare generală. Radu Durbac era mai sus în schema militară față de alți sportivi. Cei care erau mobilizați nu puteau să plece acasă. Le-au dat arme acolo. Nu știau să umble cu ele. Radu Durbac a ieșit din curtea unității. Un soldat din unitatea din spate s-a apucat să tragă. A tras în plin. A crezut că e terorist, cum se spunea la televizor. A rămas acolo timp de trei ore. Nimeni nu l-a luat de acolo. Au încercat să îi panseze rana. A pierdut sânge. A decedat în ambulanță. Se pare că din greșeală l-a împușcat. Nu se știe sigur. Armata a tras în armată”, a explicat jurnalistul.
Nici cazul lui Florică Murariu nu a fost mai puțin dramatic. Un detaliu aparent banal avea să îi fie fatal. Murariu purta un tricou al naționalei Zimbabwe, primit după un meci internațional. Asta a atras suspiciuni. Fostul sportiv a fost confundat cu un terorist.
„Florică Murariu a fost împușcat în afara unității militare. Era îmbrăcat în costum de blugi. Martorii oculari spun că avea un tricou al naționalei Zimbabwe, pentru că jucase un meci cu ei. Purta tricoul acela. Dacă vedeai pe atunci straine, erai suspect. În momentul în care i s-a cerut să se legitimeze, a băgat mâna în buzunarul de la piept. Un soldat a tras. A murit pe loc. I s-a părut suspect. De frică”, a mai povestit Andrei Vochin.