Războiul din Ucraina a schimbat profund relațiile sino-ruse în Asia Centrală, în special în beneficiul Chinei. Împotmolită în acest conflict, Rusia își pierde influența în această regiune în favoarea Beijingului, ”partenerul său strategic”. Ultimul episod, simbolic: Beijingul organizează, fără Moscova, un summit cu cei cinci șefi de stat din Asia Centrală, toate acestea fiind cândva republici aparținând fostei URSS.
Această reuniune a fost descrisă de Beijing ca fiind o ”etapă importantă pe calea construirii unei comunități sino-central-asiatice cu un destin comun”. Este prima întâlnire față în față în acest format și fără prezența Rusiei. Astfel, președintele chinez Xi Jinping își primește joi omologii din cinci foste republici sovietice din Asia Centrală în cadrul unui summit istoric pentru a consolida legăturile regionale, în timp ce liderul de la Casa Albă, Joe Biden, se întâlnește cu liderii G7 în Japonia.
Acesta este primul ”Summit China-Asia Centrală” de la stabilirea relațiilor diplomatice între gigantul asiatic și aceste țări, în 1992, după căderea URSS. Foste membre ale Imperiului Rus și apoi ale Uniunii Sovietice, aceste țări (Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan) păstrează legături economice, lingvistice și diplomatice privilegiate cu Moscova.
Dar odată cu războiul din Ucraina, influența rusă a scăzut. Președintele chinez este cu atât mai dispus să umple acest gol cu cât dorește să își dezvolte imaginea internațională și influența țării sale, potrivit experților. ”Xi Jinping se va prezenta ca un lider capabil să promoveze dezvoltarea și pacea în lume”, a declarat Zhiqun Zhu, profesor de relații internaționale la Universitatea Bucknell din SUA. Summitul are loc aproape în același timp cu o reuniune la Hiroshima a liderilor G7 (Canada, Franța, SUA, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie), cu prezența președintelui american Joe Biden – a cărui țară prezintă în mod regulat Beijingul ca pe o amenințare.
De asemenea, locul de desfășurare a summitului asiatic a fost ales cu mare însemnătate în orașul Xi’an, unul dintre cele mai vechi din lume, unde a început cândva una dintre etapele Marelui Drum al Mătăsii. Promovarea proiectului Noilor Drumuri ale Mătăsii al Chinei se va afla în centrul acestei reuniuni la nivel înalt. Pentru academicianul suedez Stefan Hedlund, expert sinolog, întâlnirea reflectă faptul că Rusia și-a pierdut aproape complet influența în regiune și că China este pregătită să îi ia locul, scrie Euronews.
”Este pentru prima dată când Rusia, care timp de decenii, dacă nu chiar două secole, a fost hegemonică în Asia Centrală, a fost exclusă. Acest lucru vine în urma pierderii valorii prieteniei rusești în regiune. China a profitat pe șansa de a deveni noul hegemon”, rezumă expertul.
Inițiativa chineză ”Belt and Road Initiative” (BRI) a fost lansată în 2013 ca o fuziune de concepte strategice care existau deja la acea vreme. Economia chineză era în declin de ani de zile, saturată – ca și piețele occidentale – de produse chinezești. A fost necesar să se caute soluții în altă parte pentru a stimula dezvoltarea.
Oficial, BRI este un mecanism prin care China se asociază cu țări din întreaga lume, pentru a crea rute principale fiabile pentru exporturile chinezești și pentru a consolida economiile țărilor partenere. BRI s-a bazat pe mai multe rute spre vest. Unele prin Rusia, altele prin Kazahstan și altele prin Mongolia. Dar, în fața sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, aceste rute au fost practic înghețate.
Prin urmare, China și-a revizuit planurile, redirecționând fluxurile sale spre sud, prin țările din Asia Centrală către Marea Caspică, apoi fie pe mare, fie spre sud, prin Iran. În detrimentul Rusiei. ”Proiectul ar fi trebuit să aibă o ramură nordică prin Rusia. Dar, după războiul din Ucraina, acesta este la punctul mort. Așa că BRI se concentrează în totalitate pe ruta mediană, ceea ce este o veste bună pentru Kazahstan și Uzbekistan, o veste bună pentru Azerbaidjan și Turcia, dar o veste foarte proastă pentru Rusia”, spune Stefan Hedlund.
Statele din Asia Centrală, foste republici sovietice, au fost întotdeauna considerate o zonă de influență rusă. Cu toate acestea, Beijingul subliniază că regiunea este de o importanță crucială și pentru China. Beijingul a declarat că Asia Centrală este ”singura zonă de parteneriat strategic din jurul Chinei”, parteneriatul cu Kazahstanul fiind descris (destul de oficial) ca fiind ”perpetuu”, din 2019.
Rusia, prin Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), a fost, într-o oarecare măsură, un garant al securității în regiune, iar legăturile economice tradiționale au jucat, de asemenea, un rol important. Însă, după invazia Ucrainei, acest rol a fost pus sub semnul întrebării. Iar economia rusă, care a fost supusă unor sancțiuni fără precedent, nu mai pare atât de atractivă.
În plus, China va acționa probabil în perspectivă, încercând să influențeze nu doar actualii lideri ai republicilor din Asia Centrală, ci și pe cei care îi vor înlocui, potrivit cercetătorului suedez: „Există, de asemenea, o problemă de generație, în sensul că majoritatea vechii gărzi de lideri din Asia Centrală au urmat studii universitare în Rusia. Au rețele și legături rusești,vorbesc limba rusă. Adică, sunt foarte puternic ancorați în această rețea din punct de vedere economic, în timp ce generația mai tânără nu are această legătură cu Rusia. În multe cazuri, sunt foarte naționaliști. Vorbesc limba lor maternă și probabil că sunt mai interesați să asculte ambițiile Turciei și ale președintelui Erdogan decât să mențină orice fel de relație cu Rusia”.
Competiția Beijingului pentru influență în Asia Centrală nu mai este cu Rusia, ci, cel mai probabil, cu Turcia. Turcia are mult mai multă influență culturală și religioasă decât China, care a fost acuzată de persecutarea musulmanilor, în special a uigurilor. China, pe de altă parte, are o influență financiară și economică incomparabil mai mare.
Prin urmare, este posibil să nu apară un sistem de control și echilibru în care republicile să înceteze să mai fie sfera de influență a cuiva. ”Se poate construi un scenariu în care țările din Asia Centrală, în special cele mai mari, Kazahstan și Uzbekistan, încearcă își facă propriul joc și să facăasta cu abilitate”, spune Stefan Hedlund.
Pentru Moscova, Asia Centrală a devenit una dintre căile de ocolire a sancțiunilor occidentale. În 2022, republicile au crescut semnificativ atât comerțul cu Rusia, cât și importurile de bunuri occidentale. Ambele aproape s-au dublat, potrivit Wall Street Journal. Se așteaptă ca noul pachet de sancțiuni, al 11-lea al UE, să includă măsuri împotriva țărilor terțe care ajută Rusia să ocolească aceste sancțiuni, în special cele care reexportă bunuri interzise. Iar lista include companii din țările ai căror lideri se întâlnesc la Xi’an – inclusiv China însăși.
Fără îndoială, părțile vor discuta această problemă la summit-ul de la Xi’an. Beijingul este ambivalent în ceea ce privește sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. La nivel politic, la nivelul declarațiilor unor lideri de rang înalt, poate exista impresia că Beijingul susține cu adevărat Moscova.
Dar, în practică, antreprenorii chinezi aleg tabăra occidentală. China este puternic dependentă de SUA în ceea ce privește tehnologia de vârf. Iar experții se îndoiesc cu tărie că, în numele Moscovei, Beijingul ar alege să-și înrăutățească relațiile cu Washingtonul, având în vedere că astăzi acestea sunt deja departe de a fi ideale.
Potrivit lui Stefan Hedlund, în acest context, Moscova nu poate decât să privească „trenurile pierdute” care trec pe lângă ea: ”Pentru mine, acesta este sfârșitul pivotului Rusiei spre Asia, lansat de Vladimir Putin la reuniunea APEC (cooperarea economică Asia-Pacific) de la Vladivostok din 2012, când a spus că obiectivul este ca corabia economiei ruse să prindă în pânze vânturile chinezești. Acum aș spune că economia rusă este dezmembrată și este în derivă pe mare. Iar chinezii nu îi fac nicio favoare. Dacă Rusia a crezut vreodată că China va face ceva pentru ea fără să primească mai mult în schimb, a aflat acum că s-a înșelat. Nu și-au făcut temele cu privire la China așa cum China și-a făcut temele cu privire la Rusia”.
Fostele republici sovietice din Asia Centrală joacă un rol crucial în inițiativa chineză ”Noile drumuri ale mătăsii”, acest program faraonic care intenționează să dezvolte, grație fondurilor chinezești, drumuri, porturi, căi ferate și infrastructuri în străinătate.
Gigantul asiatic, a cărui dezvoltare are nevoie de materii prime, a investit deja miliarde de euro pentru a exploata rezervele de gaze naturale din Asia Centrală și pentru a construi legături feroviare care să lege China de Europa prin această regiune. Summitul, care se deschide joi, ar trebui să fie o ocazie de a avansa anumite proiecte de infrastructură. Printre acestea se numără linia de cale ferată China-Kirghizstan-Uzbekistan, blocată de mult timp, în valoare de 6 miliarde de dolari, și extinderea oleoductului Asia Centrală-China.
În cadrul unei întrevederi de miercuri cu Xi Jinping, președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a lăudat ”rezultatele semnificative” ale cooperării din ultimii ani în cadrul ”Noilor Drumuri ale Mătăsii”, în special în domeniul transporturilor și al logisticii. Joi, președintele chinez i-a spus omologului său kârgâz, Sadir Japarov, că China este ”dispusă să lucreze cu Kârgâzstanul pentru a construi o comunitate de bună vecinătate, prietenie, prosperitate împărtășită și un viitor comun”.
Xi Jinping va purta joi discuții cu alți lideri regionali. O ceremonie de bun venit este, de asemenea, planificată pentru seara.Se așteaptă ca principalele anunțuri ale summitului să aibă loc vineri dimineață, cu o întâlnire între cei șase președinți și presă și probabila publicare a unui comunicat comun.