Noua fază a conflictului din Ucraina, în care cele două armate intră într-un război de uzură, prezintă riscuri pentru ambele părți. Ucraina și-ar putea vedea marea majoritate a orașelor sale distruse complet iar armata sa ar putea fi testată în ceea ce privește capacitatea ei de a duce la îndeplinire operațiuni ofensive, însă marea întrebare este dacă armata rusă chiar poate duce un astfel de conflict.
Principalul consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Igor Jovkva, a declarat marți seara, într-un interviu pentru o televiziune spaniolă, că şeful statului ucrainean „este foarte optimist” pentru că ştie „că vom câştiga” războiul împotriva Rusiei. În fapt, tot mai mulți comentatori militari occidentali sunt de părere că Ucraina este pe punctul de a câștiga confruntarea cu Rusia.
De altfel, raportul zilnic al celor de la renumitul Institute for the Study of War (ISW) subliniază că marți, armata ucraineană a declanșat o serie de acțiuni ofensive împotriva forțelor ruse aflate la nord-vest de Kiev, dar și pe frontul de sud, dinspre Nicolaev spre Herson. Miercuri dimineața au fost raportate noi lupte în jurul localității Irpin, situată la vest de Kiev, asta după ce marți autoritățile ucrainene anunțaseră recapturarea orașului Makariv, la circa 45 de kilometri vest de capitala Ucrainei. O serie de informații, neverificate încă din surse independente, sugerau că trupele ucrainene ar fi pornit marți o serie de contra-atacuri asupra localităților Hostomel, Burcha și Irpin, localități unde trupele ruse ar fi fost înconjurate de armata ucraineană.
Oficialii Pentagonului nu au comentat marți informațiile cu privire la acțiunile contra-ofensive ale armatei ucrainene, declarând doar ne-oficial că „încep să apară indicii că Ucraina este capabilă și urmărește recucerirea teritoriilor”.
După ce ieri Ministerul Apărării ucrainean anunțase că multe din trupele ruse mai au rezerve de hrană, muniție și combustibil doar pentru încă trei zile, oficialii Pentagonului au subliniat și ei că observă în continuare probleme în ceea ce privește moralul trupelor armatei ruse, subliniind că pe lângă lipsa hranei și a muniției, degerăturile au devenit o problemă pentru soldații ruși. Miercuri dimineața, autoritățile ucrainene au dat publicității o presupusă înregistrare a unei convorbiri purtate de un ofițer rus cu superiorii săi de la Moscova. În convorbire, acesta se plânge de faptul că jumătate din soldații săi suferă de degerături, că nu au suficiente corturi, că nu pot evacua morții de pe front, că medicii nu au decât bandaje ce nu ajută împotriva degerăturilor și că nu au fost dotați cu veste anti-glonț. În plus, acesta se plânge de faptul că ei doar trec prin localitățile ucrainene, fără a elimina trupele locale din aceste zone și că, în final, ajung să fie atacați din toate părțile.
În aceste condiții, experții militari sunt de părere că Moscovei îi va fi extrem de greu să continue acest conflict în noua sa dinamică, un război lung, de uzură, cu forțele pe care le are deja desfășurate în Ucraina. În plus, aceștia subliniază că Rusia și-a desfășurat deja marea majoritate a trupelor capabile de luptă iar ideea unui război de lungă durată ar însemna pur și simplu ca Moscova să-și construiască o nouă armată.
„Problema fundamentală a rușilor acum stă în faptul că au început o campanie militară fără să înțeleagă exact care va fi rezistența armatei ucrainene, iar acum nu par să fie capabili să recunoască această greșeală. Au pornit o campanie pe care au crezut că o vor finaliza în trei sau patru zile, cu foarte puține pierderi, că vor întâmpina doar o rezistență sporadică din partea ucrainenilor și că totul se va termina cu o paradă victorioasă în centrul Kievului.
În realitate însă au subestimat complet rezistența ucraineană și au supraestimat mult capabilitățile armatei ruse. Problema cu care se confruntă acum stă în faptul că trebuie să ducă un cu totul alt război, pentru care cel mai probabil vor avea nevoie de o nouă armată, pentru că armata ce luptă acum, din ceea ce putem observa, e într-o stare deplorabilă, e epuizată, soldații suferă de degerături, a suferit un număr extrem de ridicat de pierderi umane. În concluzie, trebuie să regândească tot ceea ce fac pe front dacă vor să aibă vreo șansă să impună o soluție politică pe care și-o doresc.
Ceea ce nu vedem însă este faptul că ar înțelege acest lucru. Vedem în continuare forțele ruse care stau răspândite pe un teritoriu imens, în nord, sud și est și acum nici măcar să schimbe aceste poziții. Dintr-un punct de vedere strategic, nu pare că știu ce au de făcut”, este de părere Phillips OBrien, profesor de studii strategice la Universitatea St. Andrews din Scoția.
În opinia sa una din problemele ce nu au fost luate în calcul de strategii de la Moscova este determinarea soldaților ruși de a lupta pentru Vladimir Putin în Ucraina.
„Adeseori de imaginăm că armatele sunt niște forțe unitare, că soldații vor merge acolo unde le ordoni și că vor lupta pentru țara lor sau pentru propaganda oficială. Dar rușii nu sunt atât de atașați față de regimul lui Putin așa cum am fi putut crede. Atunci când oamenii se află sub conducerea unui lider autoritar sau dictator, adeseori slujesc doar pentru beneficiile directe. Nu vor însă să moară pentru un dictator.
Iar soldații ruși prinși în acest conflict nu își spun că luptă pentru patria lor, că luptă pentru a salva viețile familiilor lor, ci mai degrabă își spun că uite, am fost trimis în acest război, fără să mi se spună exact ce va fi, am fost înșelat cu privire la invazia asta, ucraineni chiar mă urăsc, luptă puternic împotriva mea, nu am mâncare și în plus sufăr de degerături. Și într-adevăr, se pare că soldații ruși acum încearcă mai mult să rămână în viața decât să susțină operațiunile militare”, a mai spus profesorul OBrien.
Acesta subliniază că, după ce Moscova a desfășurat aproximativ 75% din forțele sale capabile de luptă împotriva Ucrainei, în acest moment nu mai dispune de rezervele necesare pentru împrospătarea trupelor aflate pe front. Acesta subliniază că, deși pe hârtie armata rusă pare a fi una extrem de numeroasă, cu aproape un milion de soldați, în realitate cea mai mare parte a acestei forțe este reprezentată de recruți și militarii cu contract, ceea ce o face incapabilă să susțină un conflict pe termen lung.
„Poți să schimbi tactica cât de mult vrei, însă Moscova va trebui să-și schimbe armata și să vină cu una nouă. Aceasta armată se află pe front deja de o lună, a suferit pierderi imense și cred că mai are cel mult două săptămâni de luptă. În niciun caz nu va putea înconjura și captura Kievul. Dacă ne uităm pe hărți, în ultimele două săptămâni armata rusă a fost, în marea ei majoritate, imobilă. Deci nu pot doar să schimbe tactica, ci le trebuie aproape o întreagă armată nouă.
Și cu ce anume să-și formeze această nouă armată? Cu recruții și rezerviștii, ce nu pot fi trimiși acum pe front? Nici nu prea poți vinde ideea asta rușilor când propria propagandă le spune cât de bine merge campania din Ucraina. Iar dacă vrei să-i pregătești și să-i instruiești pe aceștia, ca să nu ajungă simplă carne de tun pe front, atunci ai nevoie de circa un an întreg. Și sigur că trebuie să organizezi și să echipezi această nouă armată în timp ce economia ta e supusă unor sancțiuni. Ar putea face Rusia acest lucru acum? E posibil, însă sunt sceptic. Ar fi nevoie de o mobilizare națională și de o dorință de a se sacrifica pentru Putin și regimul lui”, a mai spus profesorul OBrien.
Experții militari au opinii diferite în ceea ce privește pe cine ar favoriza mai mult un lung război de uzură în Ucraina. Unii analiști militari au subliniat că într-un astfel de conflict armata rusă ar fi cea favorizată datorită capacității sale de foc/distrugere mai mare și că astfel, Kievul, nu ar dori un astfel de conflict în care să ajungă să-și vadă principalele orașe distruse complet după modelul Mariupolului.
În plus, analiștii militari susțin că și armata rusă a reușit în ultima vreme să-și adapteze mult mai bine tacticile de luptă pentru a face față atacurilor și ambuscadelor puse la cale de luptătorii ucraineni.
„Rușii și-au adaptat deja tactica și, prin aceasta, au reușit să îngusteze avantajul tactic al ucrainenilor. Distrugerea coloanelor blindate rusești, care a caracterizat primele zile ale războiului, este deja un lucru ce ține de trecut. Rușii își conduc acum formațiunile cu atac electronic, drone, lasere și operațiuni de recunoaștere de modă veche prin foc. Ei folosesc rachete de croazieră și echipe de sabotori pentru a viza rutele logistice, fabricile de producție și bazele de antrenament din vestul Ucrainei. Dându-și seama că ucrainenilor le lipsesc obiectivele termice pentru lansatoarele lor de rachete, rușii au trecut toate operațiunile aeriene la după întuneric.
Rușii au învățat să-și folosească punctele forte. În timp ce soldații ucraineni își bat joc de omologii ruși, ei sunt profund respectuoși față de artileria rusă, un atu pe care rușii îl folosesc mai des pentru a compensa deficiențele infanteriei lor”, este de părere Andrew Milburn, fost colonel în armata americană și ofițer în trupele speciale.
În opinia acestuia, încrederea prea mare în forțele proprii poate să-i facă pe militarii ucraineni să uite faptul că în acest conflict timpul nu este de partea lor. Fostul ofițer american subliniază că trupele ucrainene au reușit să folosească cu succes avantajele oferite de o strategie bazată pe apărare, însă schimbarea dinamicii către o campanie ofensivă presupune atât capacitatea de planificare cât și abilitatea de deplasare rapidă a forțelor, sarcini pe care trebuie să le demonstreze acum aceștia. Andrew Milburn citează un înalt comandat ucrainean care acceptă ideea că rușii au avantajul timpului în noul conflict de uzură: „Ei au avantajul timpului. Noi nu mai măsurăm timpul în zile sau săptămâni, ci în vieți pierdute”, scrie ofițerul american.
Pe de altă parte, alți analiști militari sunt de părere că un război de uzură îi favorizează întotdeauna pe apărători, și că, în acest caz, tot ceea ce trebuie să facă ucraineni este să continue să aplice un cost tot mai ridicat trupelor rusești.
„Nu sunt sigură că Ucraina are capacitatea de a lansa mai mult decât contraatacuri limitate, foarte specifice. Cu toate acestea, cred că cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă Ucraina este să epuizeze trupele rusești: este resursa critică pe care Rusia o va epuiza prima.
Nici nu trebuie să-i omoare (sau să-i rănească) pe toți: 20-30% vor face ca majoritatea formațiunilor de luptă să devină ineficiente. Trupele de înlocuire sunt susceptibile să fie recruți prost pregătiți și lipsiți de motivație, cu echipamente militare și mai proaste. Aceștia vor muri însă și mai repede, strângând acest cerc vicios pentru Rusia. În cele din urmă, dacă Ucraina poate continua să găsească puncte slabe și să provoace pierderi grele, ea poate face progrese la nivel local. De-a lungul timpului s-a văzut că războiul de uzură favorizează puternic apărarea.
Nu sunt sigură cât timp poate Rusia să continue un război care distruge cele mai bune trupe pe care le are și cele mai bune echipamente terestre, și pe care nu-și poate permite să le înlocuiască în acest moment.
Rusia, în acest moment, încearcă să omoare cât mai mulți civili și să distrugă cât mai multă infrastructură înainte ca situația propriilor trupe să facă incapabilă armata rusă să lupte în Ucraina. Este o strategie de a eroda voința Ucrainei de a rezista și de atinge limita pe care o poarte suporta în ceea ce privește morții civili, totul pentru a obține concesiile dorite la negocierile cu Kievul”, este de părere Brynn Tannehill, analist militar specialist în securitate.
Pe de altă parte însă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți, într-un interviu pentru CNN, că „operațiunea specială” a Rusiei în Ucraina „nu a reușit încă”, dar a subliniat că „se desfăşoară strict conform planului”.