Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a fost destul de evaziv luni, când a fost întrebat despre disputa din jurul Groenlandei. Dmitri Peskov a spus că nu comentează dacă un astfel de pas ar fi bun sau rău şi este de acord cu experţii care spun că printr-o astfel de mişcare Donald Trump ar intra în istorie. O astfel de poziţie nu este neobişnuită, Putin evitând de regulă să se pronunţe rapid în faţa unor evoluţii politice noi. Totuşi, o privire asupra articolelor din presa de stat rusă sugerează că Kremlinul crede – sau vrea să-i facă pe alții să creadă – că Rusia este marea câştigătoare din disputa dintre Donald Trump și europeni privind Groenlanda.
De mai multe zile comentatorii agenţiei RIA Novosti repetă, în diferite formulări, că alianţa dintre SUA şi UE este iremediabil încheiată şi că se poate observa cum prinde contur o nouă ordine mondială, în care Uniunea Europeană nu mai are nicio importanţă. „Contururile viitoarei ordini economice mondiale și ale sistemului politic global sunt discutate astăzi de Moscova, Beijing și Washington. Opinia Bruxelles-ului a fost aruncată la coșul de gunoi”, se arată într-un comentariu RIA Novosti, preluat de Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Presupusa slăbiciune a europenilor a fost mult timp o temă recurentă în propaganda rusă, remarcă publicaţia germană. Un eseu amplu publicat de Ria Novosti la începutul anului, intitulat „Istorie geopolitică: Cu ce a intrat Rusia în 2026”, încearcă să demonstreze, folosind numeroase exemple istorice și culturale, că SUA și Rusia au, în cele din urmă, mai multe în comun decât au între ele ţările din blocul occidental.
În ceea ce privește strategia de securitate americană, în articol se arată: „Cu greu putem scăpa de impresia că strategia lui Trump urmează cumva liniile directoare ale concepției noastre de politică externă. Semnificația profund simbolică a întâlnirii dintre președinții Trump și Putin din Alaska, din august 2025, constă în faptul că ambele părți s-au angajat să depășească poverile ideologice moștenite din secolul XX în relațiile ruso-americane”.
Această abordare nu înseamnă însă că Moscova își imaginează o epocă de armonie între Rusia și Statele Unite. Dimpotrivă, se aşteaptă „o lume nouă, în care forța și capacitatea statului de a-și impune obiectivele vor fi cruciale”. Într-o astfel de lume, regimul rus se consideră bine poziționat. „Occidentul, care încă exista pe atunci, a încercat după destrămarea Uniunii Sovietice să supună și Rusia. Dar Rusia nu s-a destrămat. În schimb, Occidentul s-a destrămat. Rusia și-a afirmat puterea și forța în lupte grele. De aceea, președintele Trump încearcă astăzi, în dialog cu președintele Putin, să decidă soarta lumii”, se mai arată într-unul dintre articole. Deși nu este clar cum va arăta lumea pe măsură ce se va ridica din ruinele lumii vechi, un lucru este clar pentru comentatorii de la Moscova: „Rusia va juca un rol principal în această lume nouă. Prin dreptul învingătorului”.
Potrivit propagandiștilor Kremlinului, Rusia este foarte bine poziționată pentru o concurență globală cu Statele Unite, deși aceștia ignoră în mod convenabil imensele dificultăți economice și demografice cu care se confruntă propria țară. În opinia lor, nu numai că Europa este devastată economic, deşi puterea economică a UE depășește de fapt cu mult pe cea a Rusiei, dar văd și SUA într-o criză profundă, în care conducerea este deţinută de „forțele globaliste liberale” și de „statul paralel”, după cum se mai arată în analiza Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Încercarea americanilor de a pune mâna pe Groenlanda este privită cu calm la Moscova, unde se consideră cp americanii nu au absolut nicio pârghie, nici măcar ipotetică, pentru a controla Oceanul Arctic. Spre deosebire de Rusia, SUA nu dispun de o flotă capabilă să navigheze în Arctica, iar presa de la Moscova speculează: „În timp ce americanii au promovat în lume ideile de progres și democrație, Rusia a construit nave-spărgătoare de gheață”.
Mai presus de toate, presa de stat rusă diagnostichează SUA cu o criză internă profundă. De mai multă vreme ţara este văzută ca aflându-se în pragul unui nou război civil, demonstrațiile din Minneapolis, pe larg comentate, servind drept cea mai recentă dovadă în acest sens. În același timp, acțiunile lui Donald Trump determină națiunile lumii să nu mai urmeze exemplul Statelor Unite, ci să formeze alianțe împotriva Washingtonului, potrivit unui comentariu publicat la câteva zile după intervenția americană în Venezuela. „La fel ca Imperiul Britanic în ajunul Primului Război Mondial, Statele Unite sunt un hegemon pe moarte”, se mai scrie în presa rusă de stat.
Satisfacţia Kremlinului legată de disputa dintre SUA şi UE a fost certificată indirect de şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, care a declarat marţi că amenințările directe ale Washingtonului de a anexa Groenlanda ar dăuna atât americanilor, cât și europenilor. Potrivit acesteia, „amenințările directe nu vor obliga Danemarca să renunțe la Groenlanda, ci vor sărăci atât SUA, cât și Europa”. La rândul ei, Ursula von der Leyen l-a criticat pe Donald Trump pentru decizia de a impune tarife vamale UE din cauza situației din Groenlanda și a promis că răspunsul european la astfel de măsuri va fi „neclintit, unit și proporțional”. În plus, preşedinta Comisiei Europene a pus degetul pe rană chiar în discursul său de la Davos, unde a declarat că „escaladarea conflictului cu SUA ar ajuta doar adversarii pe care amândouă părţile suntem decise să le ținem departe”, referindu-se implicit la Rusia.