Rusia urmează să preia președinția Consiliului de Securitate al ONU. Ultima oară a deținut-o în luna în care a invadat Ucraina

Deși ar putea părea o păcăleală de 1 aprilie, nu este. Luna viitoare, Rusia – și, prin extensie, Vladimir Putin – va prelua președinția Consiliului de Securitate al ONU, însărcinat cu menținerea păcii și armoniei globale, funcție pe care Moscova a deținut-o ultima oară în luna februarie a anului trecut.

Rusia urmează să preia șefia Consiliului de Securitate al ONU

”Lui Putin nu ar trebui să i se permită să își bată joc de diplomația internațională devenind chipul păcii globale în timp ce își intensifică invazia nedreaptă din Ucraina cu noi atacuri zilnice. Pagubele potențiale produse de un Putin care ar controla ciocănelul (președintelui Consiliului n.r.) sunt greu de supraestimat”, avertizează Jeffrey Sonnenfeld, decan asociat senior la Yale School of Management și ambasadorul Sergii Kislitsia, reprezentantul permanent al Ucrainei la Națiunile Unite într-un editorial pentru revista TIME.

Dincolo de valoarea sa simbolică, președinția Consiliului de Securitate al ONU poartă o putere instituțională foarte reală în cadrul ONU, prezidând toate discuțiile, aplicând regulile, controlând ordinea de zi, programul și acreditarea pentru toate dezbaterile și gestionând toate proiectele de rezoluție.

Rusia s-a dovedit în trecut pricepută în a abuza de vasta putere procedurală a președinției Consiliului de Securitate. Ultima dată când Rusia a deținut președinția rotativă a Consiliului de Securitate a fost în februarie 2022. Atunci, Rusia a căutat să exploateze Consiliul de Securitate pentru a confuza și a induce lumea în eroare cu privire la intențiile sale reale, iar mașinațiunile Rusiei au avut ca scop împiedicarea sprijinului internațional pentru Ucraina atât înainte, cât și imediat după începerea invaziei din 24 februarie.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

ONU este o instituție imperfectă și ar fi fost o provocare pentru Organizație să răspundă în mod eficient la primele semne de avertizare ale invaziei Rusiei în Ucraina din cauza paraliziei birocratice periodice. Cu toate acestea, deținerea de către Rusia a președinției Consiliului de Securitate a exacerbat grav aceste provocări și a făcut ca ONU să fie în mare măsură neputincioasă atunci când lumea avea cea mai mare nevoie de ea și chiar și în timp ce comunitatea internațională s-a mobilizat în jurul Ucrainei.

ONU, neputincioasă când lumea se mobiliza în sprijinul Ucrainei

În săptămânile care au precedat invazia, Rusia a abuzat de deținerea președinției pentru a desemna la reuniunile Consiliului de Securitate marionete pro ruse drept “activiști ai societății civile ucrainene”, care vorbeau aparent în numele societății civile ucrainene și care erau legitimați prin faptul că purtau girul instituțional al ONU.

Dezinformarea lor cu privire la “regimul ucrainean malefic” și la propriile lor “intenții pașnice” urmărea să deruteze alte țări și să erodeze eforturile delegației ucrainene de a construi un sprijin internațional pentru eforturile de pace de ultimă oră purtate în sălile ONU.

În săptămânile de dinaintea invaziei, Rusia a manipulat regulile ONU pentru a forța o condamnare instituțională fără precedent a sancțiunilor economice, care a scăpat atenției în Occident, dar care a fost difuzată cu plăcere de Kremlin, în special în țările din lumea a treia.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

”Rusia se gândea cu doi pași înainte – când a izbucnit invazia la sfârșitul lunii februarie, propagandiștii ruși s-au grăbit să se bazeze pe aceste discuții ca pe o bâtă pentru a eroda legitimitatea coaliției occidentale în ochii națiunilor în curs de dezvoltare”, mai scriu Sonnenfeld și Kislitsia.

În mod similar, Rusia a folosit Consiliul de Securitate ca pe un loc de desfășurare pentru a face reclamă organizațiilor internaționale marionete ale sale, inclusiv la blocul militar pe care îl conduce, OTSC – oferind acestor marionete ale lui Putin o aparență de legitimitate internațională chiar în momentul în care a început invazia.

Pericolul ca Rusia să devină din nou președinte al Consiliului de Securitate

Aceste exemple surprinzătoare nu includ nenumărate alte moduri, mai mici, în care Rusia a profitat de reguli procedurale obscure pentru a face viața dificilă delegației ucrainene atât în cadrul ONU, cât și în arena diplomatică mai largă.

”La fel cum abuzul Rusiei de președinție din februarie anul trecut a imobilizat efectiv Consiliul de Securitate în momentul de pericol maxim, ne aflăm acum într-o conjunctură similară și, dacă prima rundă a fost un indiciu, consecințele posibilității ca Putin să facă o a doua încercare de a obține ciocănelul sunt cu adevărat îngrozitoare”, avertizează autorii citați.

Având în vedere semnalele de avertizare conform cărora că sprijinul global pentru Ucraina ar fi supus unor presiuni din ce în ce mai mari, este simplu de conceput modul în care Rusia va abuza încă o dată de puterile președinției Consiliului de Securitate pentru a semăna dezinformare și pentru a crea disensiuni între statele membre ale ONU.

Membrii ONU au o cale de ieșire din acest moment periculos, dacă pun în aplicare chiar Carta ONU. Temeiul juridic al calității de membru al Rusiei în Consiliul de Securitate este îndoielnic, explică specialiștii, deoarece calitatea de membru al Rusiei nu a fost niciodată supusă unui vot de confirmare și nici nu a fost membru fondator inițial al ONU.

Rusia nu a făcut decât să acapareze un loc la masă pentru ea însăși. Odată ce URSS s-a dizolvat, treisprezece dintre cele cincisprezece foste republici socialiste, de la Armenia la Azerbaidjan și Uzbekistan, au trebuit să depună o cerere de aderare, fără ca nicio națiune să beneficieze de drepturi privilegiate, cu excepția Ucrainei și a Belarusului, care se numărau printre membrii fondatori, alături de URSS, încă din 1945.

Statutul de membru al Rusiei, obținut cu forța

Rusia a apărut pur și simplu la masa Consiliului, chiar dacă dorința Moscovei de a fi recunoscută ca stat continuator al URSS nu a fost niciodată discutată sau votată în mod oficial.

Lipsa statutului juridic al Rusiei se aliniază cu faptul că aceasta pur și simplu nu are puterea politică, diplomatică sau economică necesară pentru a fi membru permanent al Consiliului de Securitate. Aspirațiile sale sunt nepotrivite cu capacitățile sale reale. Rusia este o economie falimentară care înregistrează deficite masive nefinanțate și nu este nici pe departe o superputere economică.

Peste 1.000 de multinaționale importante s-au retras din Rusia, ceea ce a paralizat peste o treime din economia sa. Rusia nu aduce bunuri finite pe piața globală, în timp ce materiile sale prime sunt produse de bază, de la combustibil și alimente la metale, toate disponibile la prețuri accesibile în altă parte.

Prin urmare, în realitate, Rusia este doar un profitor la ONU – în detrimentul unor națiuni mult mai mici. Rusia s-a strecurat în Consiliul de Securitate în ciuda faptului că a contribuit cu mult mai puțin decât orice membru permanent, mai puțin de 2% din bugetul ONU, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din contribuțiile financiare ale Italiei și este comparabil cu contribuția bugetară a unor state mult mai mici, cum ar fi Olanda. SUA furnizează 22% din bugetul ONU.

Cum poate fi împiedicată Rusia să preia președinția

Sonnenfeld și Kislitsia argumentează că, acum, când Rusia a fost desemnată de ONU ca stat agresor, cei mai importanți cercetători în domeniul dreptului internațional au observat că acest lucru descalifică tehnic Rusia de la președinția oricărui organism al ONU, cu atât mai mult a Consiliului de Securitate al ONU. Prin urmare, susțin ei, ONU ar trebui să invoce Carta Organizației și să interzică Rusiei să preia președinția Consiliului de Securitate.

În plus, Rusia ar trebui să fie eliminată din Consiliul de Securitate și din Adunarea Generală, având în vedere prezența sa ilegală. Moscova are posibilitatea de a solicita, ca măsură provizorie, un statut de observator fără drept de vot în Adunarea Generală. Rusia ar trebui apoi să depună o cerere oficială de aderare, care să fie discutată și votată atât în Adunarea Generală, cât și în Consiliul de Securitate, ca orice alt nou membru al ONU.

”În cele din urmă, președintele Consiliului de Securitate al ONU ar trebui să protejeze pacea și armonia globală. Nu i se poate permite lui Putin să pretindă această mantie atâta timp cât își continuă invazia în Ucraina, iar statele membre ale ONU – în special SUA, Marea Britanie și Franța, trei dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate, ar trebui să fie pregătite să se opună convocării Consiliului de Securitate sub conducerea ilegitimă a liderului războinic Putin. Aceste acțiuni trebuie să fie imediate – cu doar două săptămâni înainte ca Putin să preia conducerea ONU”, concluzionează autorii editorialului.

Rusia refuză din nou să recunoască Curtea de la Haga. Primele mandate de arestare, pregătite

Moscova a declarat că nu recunoaște jurisdicția Curții Penale Internaționale de la Haga, după ce au apărut relatări conform cărora se așteaptă ca instanța să ceară primele mandate de arestare împotriva unor persoane din Rusia în legătură cu războiul din Ucraina.

“Nu recunoaștem această instanță. Nu îi recunoaștem jurisdicția”, a declarat marți dimineață, la Moscova, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, în fața jurnaliștilor.

New York Times și agenția de presă Reuters au relatat luni că procurorul de la Curtea Penală Internațională (CPI) va deschide oficial două cazuri de crime de război și va emite mandate de arestare pentru mai mulți ruși considerați responsabili de răpirile în masă de copii ucraineni și de atacarea infrastructurii civile ucrainene. În cazul în care se va reuși, ar fi prima dată când se emit mandate de arestare de la CPI în legătură cu invazia Ucrainei.

Rapoartele privind iminența unor mandate de arestare vin la puțin peste un an după ce procurorul Karim Khan a deschis o anchetă privind posibile crime de război, crime împotriva umanității și genocid în Ucraina. În ultimele 12 luni, acesta a efectuat trei călătorii în țară și a vizitat locurile în care s-ar fi comis crime de război.

Rusia a semnat statutul de la Roma, care guvernează CPI, în 2000, dar nu a ratificat niciodată acordul pentru a deveni membru. Ea și-a retras în mod oficial semnătura de pe statutul fondator al CPI în 2016, la o zi după ce instanța a publicat un raport care clasifica anexarea Crimeei de către Rusia drept ocupație.