ADVERTISEMENT
News

Rusia vrea să ocupe Polul Nord. Miza uriașă a pretențiilor lui Vladimir Putin

O nouă dispută ruso-americană este legată de pretențiile de extindere a controlului în Oceanul Arctic, pretenții care vizează inclusiv Polul Nord.
Autor: Adrian Ilie | 19.05.2021 | 18:53
Rusia vrea să ocupe Polul Nord. Miza uriașă a pretențiilor lui  Vladimir Putin
Rusia vrea să ocupe Polul Nord. Foto montaj Fanatik

Peste câteva zile reprezentanți ai țărilor cu teritorii în zona limitrofă Oceanului Arctic se vor aduna la Reykjavik să discute problema delimitării platformelor continentale pe care urmează să le controleze fiecare dintre ele. Discuția are mize atât militare, cât mai ales economice.

ADVERTISEMENT

Problema cea mai spinoasă este generată de pretențiile Rusiei care sunt atât de mari, încât ar lăsa complet Danemarca și Canada fără platoul continental pe care acestea îl revendică. Mai mult, Rusia vrea să includă până și Polul Nord în zona sa de exclusivitate economică.

Acutizarea disputei este generată de încălzirea climei din această regiune, proces în urma căreia a devenit fezabilă exploatarea resurselor minerale din regiune și utilizarea pe scară largă a căilor comerciale maritime.

Rusia vrea să se extindă în detrimentul Canadei și Danemarcei

Potrivit legii internaționale, zona Polului Nord nu poate fi revendicată de către nicio țară. În schimb, țările din regiune au dreptul la delimitarea apelor teritoriale până la 22 km în largul mării și o zonă de exclusivitate economică de 200 mile marine, echivalentul a circa 370 km. În zona de exclusivitate economică, doar respectiva țară are dreptul să pescuiască sau să exploateze resursele minerale, în timp ce altor țări doar le este permis să tranziteze zona cu navele lor comerciale.

ADVERTISEMENT

Însă delimitarea cu precizie a acestor zone este dificilă în regiunea arctică între țările care ridică pretenții: Canada, Danemarca (în zona Groenlandei), Norvegia, Rusia și Statele Unite (în zona Alaskăi). Cu excepția Statelor Unite, aceste țări au anunțat deja pretențiile pe care le ridică în regiune la un organism al ONU, Comisia pentru Delimitarea Platoului Continental, care va trebui să ia decizia finală.

Delimitarea platoului continental se face după alte criterii decât cele de distanță de țărm, fiind luate în calcul și considente geologice, precum relieful submarin, astfel că suprafața revendicată poate fi mai mare. Din acest motiv, Rusia încearcă să pună mâna pe o zonă maritimă cât mai întinsă. Pe 31 martie, Rusia a depus la ONU documentația prin care cere 705.000 km² în plus față de pretențiile anterioare, lăsând Danemarca și Canada aproape fără posibilitatea de a primi teritorii în plus față de limita de 370 km față de țărm.

Este o solicitare maximalistă, mai mult nu  poți să ceri (…) Avem o situație în care ei pretind întreg platoul continental al Canadei și Danemarcei ca fiind al lor”, a declarat Robert Huebert, profesor de științe politice la Universitatea din Calgary, citat de CBC.

ADVERTISEMENT

Steagul Rusiei, pus la Polul Nord încă din 2007

Zona revendicată include punctul în care a fost identificat Polul Nord. Steagul Rusiei a fost pus acolo încă din 2007, de către primul submarin care a atins fundul mării în acel punct. Rusia susține că două lanțuri muntoase submarine din zonă, creasta Lomonosov și creasta Mendeleev, ar fi o continuare a reliefului din apele teritoriale ale Rusiei.

Teritoriul revendicat în plus de Rusia cu gri. Linia neagră este actuala zonă de exclusivitate economică a Rusiei/ Foto: Wikipedia

Motivele pentru care țările din zonă își dispută o zonă ostilă, cu temperaturi extrem de scăzute este legat de faptul că geologii estimează că în această regiune se află cantități enorme de hidrocarburi (petrol și gaze), existând indicii că ar putea fi descoperite și zăcăminte de diamante. Climatul rece a făcut prospecțiunile în vederea exploatării descurajante, dar încălzirea globală și topirea accelerată a calotei glaciare dă speranțe acestor țări că vor avea acces la aceste resurse fără să trebuiască să suporte costuri prohibitive de exploatare.

ADVERTISEMENT

O altă motivație este legată de faptul că reducerea suprafețelor înghețate ar putea face mai accesibilă calea de navigație care leagă Europa de Asia de Est (Japonia, China etc.), de-a lungul coastelor arctice ale Rusiei. Drumul este cu până la o treime mai scurt față de cel utilizat astăzi, prin canalul Suez.  În 2019, Vladimir Putin estima că traficul pe această cale maritimă s-ar putea cvadrupla, până la 80 de milioane de tone anual, amintește The Warsaw Institute Foundation.

Însă problema are și implicații geostrategice și militare. Pretențiile Rusiei vizează și o porțiune amplă din Marea Barents, care este revendicată de către Norvegia țară NATO. Dacă rușii ar obține controlul regiunii, NATO ar fi exclusă dintr-o regiune foarte aproape de Rusia și de porturile Murmansk și Arhanghelsk.

ADVERTISEMENT

Un nou motiv de dispută a Rusiei cu Statele Unite

Autoritățile de la Moscova nu ascund că își doresc să țină armatele NATO departe de această regiune. „Acesta este teritoriul nostru, este pământul nostru. Suntem responsabili pentru securitatea coastei noastre arctice. Subliniez încă o dată: acesta este pământul noastru și acestea sunt apele noastre (…) Avem întrebări pentru unii dintre vecinii noștri precum Norvegia care încearcă să justifice nevoie ca NATO să vină în Arctica”, a declarat, în urmă cu două zile, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Comentariile lui Lavrov vin în contextul în care Statele Unite au trimis bombardiere strategice în Norvegia, în februarie, pentru exerciții militare. De asemenea, în 2018 un  portavion american și-a făcut apariția în Marea Norvegiei pentru prima dată de la încheierea Războiului Rece, amintește publicația Al-Arabiya.

Nici Rusia nu s-a lăsat mai prejos și a întărit infrastructura militară în zona arctică, spre iritarea americanilor, nemulțumiți și de pretenția rușilor de a controla traficul maritim civil din zonă, amenințând că va folosi forța împotriva navelor care nu cer permisiunea Rusiei să navigheze în regiune.

ADVERTISEMENT

Am văzut că Rusia avansează pretenții maritime ilegale, îndeosebi reglementările privind navele străine care tranzitează calea nordică, acestea nefiind conforme dreptului internațional”, a declarat, ieri, Antony Blinken, secretarul de Stat al SUA, el acuzând Rusia și de militarizarea intensă a zonei Cercului Polar, potrivit agenției Reuters.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut revista SuperEuro
  • SuperEuro, cea mai tare revistă glossy dedicată Euro 2020
  • SUPEREURO: 164 de pagini premium, la doar 10 lei!