S-a ales praful de primul satelit militar al României. Proiectul demarat cu fast de MApN în 2018, eșuat în sertarul ministrului Tîlvăr

În 2018, MApN a semnat un protocol de colaborare cu Agenția Spațială Română (ROSA), în vederea dezvoltării unui sistem satelitar de telecomunicații, un obiectiv considerat de interes național în domeniul securității. Primul obiectiv era lansarea unui satelit de telecomunicații geostaționar (GEO), urmând ca MApN să înainteze documentația tehnică către parlament și iar în perioada următoare să fie adoptate acte normative în vederea derulării rapide a acestui proiect.

Satelitul MApN trebuia lansat până la finalul anului 2022

Satelitul artificial urma să acopere teritoriul național și teatrele de operațiuni unde România are dislocate forțe armate, acesta fiind gândit atât ca o aplicație militară cât și civilă. Oportunitatea acestui proiect era justificată de costurile mari pe care MApN le acoperea pentru închirierea și asigurarea serviciilor de telecomunicații satelitare: 7,5 milioane euro în perioada 2009 – 2018.

”Programul are ca principale obiective consolidarea rolului României în cadrul NATO și UE, reducerea dependenței față de furnizorii de servicii satelitare, dezvoltarea etapizată a unui sistem satelitar propriu care să asigure îndeplinirea nevoilor de misiune ale Ministerului Apărării Naționale și instituțiilor de stat pe timp de pace, criză și război, precum și asigurarea redundanței rețelelor de comunicații terestre organizate la nivel național, care pot fi afectate major în situații deosebite, de urgență sau calamități”, arăta ministrul apărării de la acea vreme, Gabriel Leș.

Prima etapă a proiectului, care includea etapele de lansare, testare, operaționalizare și exploatare a sistemului avea ca termen de realizare trimestrul I a anului 2022.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Ultimii în Europa. Chiar și Bulgarii ne-au întrecut la sateliți

Anii au trecut, iar de acest proiect s-a ales praful, deși statele vecine au luat cu asalt spațiul. Franța a lansat 86 de sateliți, Germania are 74 de sateliți, iar Italia deține 35. Chiar și Bulgaria a reușit să lanseze trei sateliți artificiali, în timp ce Ungaria are unul singur. În afara UE, Rusia conduce detașat, cu 1.523 de sateliți, iar Ucraina a reușit să ridice doi sateliți, ultimul cu doar o lună înainte de începerea războiului. Autoritățile de la Kiev au anunțat, însă, că planifică să ridice șapte sateliți artificiali până în 2025, în ciuda situației dificile cu care se confruntă.

România nu doar că nu a făcut nimic în ultimii patru ani pentru a-și dezvolta un sistem satelitar propriu, dar nu pare să fie interesată de acest proiect nici în viitor.

Până în prezent, acordul de colaborare dintre ROSA și MApN s-a ”concretizat” doar printr-o serie de întâlniri care au vizat ”stabilirea implicațiilor achiziționării și lansării unui satelit de comunicații”.

Angel Tîlvăr spune că nu ”i s-au alocat” fonduri pentru 2023

Într-un răspuns la o interpelare a deputaților Boris Volosatîi și Ciprian-Titi Stoica, ministrul Angel Tîlvar recunoștea că Guvernul României nu a alocat niciun leu pentru dezvoltarea acestui proiect.

Digisport.ro

FOTO Au rămas mască! Ce a purtat la Disneyland, înconjurată de mii de copii, după ce a riscat închisoarea din cauza ținutei

”În privința fondurilor necesare fabricării și lansării în spațiu a unui satelit românesc în anul 2023, menționăm că Ministerului Apărării Naționale nu i-au fost alocate astfel de fonduri.

De asemenea, facem precizarea că instituția militară nu dispune de facilități de producție și lansare a unui satelit de comunicații”, se arată în răspunsul semnat de Angel Tîlvăr.

Ministrul Burduja vede ”oportunitatea” dar nu are bani prevăzuți

Paradoxal, în octombrie 2022, Ministerul Cerectării, Inovării și Digitalizării, care are în subordine Agenția Spațială, susținea ”oportunitatea fabricării unui satelit românesc (neexperimental) pentru scopuri civile, comerciale, guvernamentale și militare/de securitate”.

Două luni mai târziu, ministrul Sebastian Burduja nu mai era atât de optimist.

”În Bugetul de Stat pentru anul 2023, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării nu a prevăzut fonduri necesare fabricării și lansării în spațiu a unui satelit românesc experimental. (…)

Orice informație privind gradul de aplicare a Acordului de colaborare prin care Agenția Spațială Română (ROSA) asigură consultanța de specialitate Ministerului Apărării Naționale – Comandamentul Comunicațiilor și Informaticii pentru dezvoltarea unui sistem satelitar de comunicații – poate fi solicitată doar reprezentanților MApN cu atribuții în domeniu. Agenția Spațială Română nu poate furniza nicio informație privind derularea Acordului menționat anterior”, se arată în răspunsul ministrului la interpelarea deputaților.

Cât costă lansarea unui satelit pe orbită

În ciuda costurilor mari de fabricare, lansare și întreținere a unui satelit non-experimental, investiția s-ar putea acoperi în mai puțin de un an. Potrivit lui Marius Ioan Piso, președintele ROSA, România ar putea obține 230-240 de milioane de euro pe lună doar prin ”închirierea” satelitului către terțe părți, pentru servicii de telecomunicații. În condițiile în care durata medie de viață este de aproximativ 15 ani, ”profitul” statului român ar fi de 10-20 de ori mai mare decât investiția, în primii 5-7 ani.

Satelitul ucrainean Sich-2-30, lansat pe 13 ianuarie 2022, are 210 kilograme și este capabil să monitorizeze deplasările de tehnică militară, de trupe și maritime ale Rusiei. Costul de producție s-a ridicat la 250 de milioane de dolari.

În trecut, România lansat pe orbită un satelit de mici dimensiuni, în scop educațional. ”Goliat” a costat statul român 330.000 de euro și a stat în spațiu din 2012 până în 2015, când a reintrat în atmosferă și s-a dezintegrat.