ADVERTISEMENT
News

S-a lansat “Ghidul Meseriilor Viitorului”. Interviu cu Andreea Paul: “Vom proiecta digital visele sau vom putea afla dintr-o lacrimă cât suntem de sănătoși”. Exclusiv

Autor: Marian Popovici | 08.10.2020 | 13:11
S-a lansat
S-a lansat "Ghidul Meseriilor Viitorului". Interviu cu Andreea Paul: "Vom proiecta digital visele sau vom putea afla dintr-o lacrimă cât suntem de sănătoși". Exclusiv

INACO – Inițiativa pentru Competitivitate a lansat a treia ediţie a “Ghidului Meseriilor Viitorului”. În acest volum sunt prezentate cele mai căutate profesii ale viitorului până în anul 2050: dezvoltatori de software şi aplicaţii IT, directori de vânzări şi analişti de marketing şi profesionişti în domeniul medical, precum şi profesionişti în robotică şi inteligenţă artificială. 

ADVERTISEMENT

În România, conform INS, rata şomajului, în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, a crescut la 15,4% în trimestrul al doilea din 2020, peste nivelul mediu global de 13,7%, conform Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

“Ghidul Meseriilor Viitorului” (care poate fi accesat gratuit AICI) se adresează elevilor, studenţilor, părinţilor, dar şi celor interesaţi de reorientare profesională care sunt abilităţile-cheie şi aptitudinile necesare angajatului pe piaţa muncii de mâine, profilul de personalitate şi calificarea necesare pentru câteva dintre profesiile viitorului, precum şi exemple de companii româneşti unde pot practia noile tehnologii.

ADVERTISEMENT

S-a lansat “Ghidul Meseriilor Viitorului”, ediţia care prezintă cele mai căutate profesii! Interviu cu profesionistul Andreea Paul, coordonatorul proiectului

FANATIK a stat de vorbă cu coordonatorul acestui proiect, Andreea Paul, președintele Asociației INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.

Andreea Paul a explicat cui se adresează ghidul care abordează într-un mod curajos oportunităţile şi provocările noilor tehnologii. Preşedintele Asociaţiei INACO nu s-a ferit să critice modul în care este gestionată criza COVID-19 de autorităţile româneşti, susţinând că toate deciziile merg spre oprirea capacităţii de producţie, când răspunsul ar trebui să fie exact invers, unul proactiv.

ADVERTISEMENT
S-a lansat
S-a lansat “Ghidului Meseriilor Viitorului”, ediţia care prezintă cele mai căutate profesii! Interviu cu Andreea Paul, coordonatorul volumului: “Pur şi simplu se doreşte marea amorţire intelectuală naţională”

“Faţă de ediţiile precedente ale “Ghidului Meseriilor Viitorului” aici am umanizat foarte mult dezvoltarea digitală. Am pus accent pe etică”

Cartea coordonată de dumneavoastră, “Ghidul Meseriilor Viitorului” vine în ajutorul tinerilor care nu ştiu spre domeniu vor să se îndrepte şi le oferă o paletă largă de oportunităţi pentru viitor?

– Exact. Dar şi celor care vor să îşi aleagă facultatea în funcţie de visul lor profesional. Sperăm să le fim de folos şi o lumină în căutările lor. Am pus accent pe două repere: uman şi digital. Pentru că în noua fază a abilităţilor şi meseriilor viitorului, aceste două concepte devin esenţiale. Faţă de ediţiile precedente ale “Ghidului meseriilor viitorului” aici am umanizat foarte mult dezvoltarea digitală. Am pus mult accent pe etică, pe nevoia de educaţie digitală inteligentă, încă din clasa I, am pus accent pe nevoia de alimentare a curiozităţii copiilor. Noi credem, sincer, că astăzi, alfabetizarea digitală şi tehnologică este la fel de importantă ca alfabetizarea funcţională.

ADVERTISEMENT

Sunt foarte mulţi elevi, studenţi chiar, care spun că nu ştiu încă ce meserie li se potriveşte. Dumneavoastră le veniţi în ajutor cu un ghid foarte dezvoltat… 

– Când spuneţi că aceşti elevi nu ştiu în ce direcţie să se îndrepte, este normal să fie aşa. În şcolile noastre nu există consiliere vocaţională pe bune. Cum pregătim absolvenţii pentru un interviu de angajare? Cum îi pregătim pentru viaţă? Ce fel de programe de practică le oferim? Acest ghid încearcă să acopere aceste lacune din sistemul public educaţional oferind nu doar răspunsuri la întrebarea: “Care sunt meseriile de viitor?” ci şi care este profilul de personalitate şi cum se poate descrie în acord cu aceste abilităţi necesare acestor meserii ale viitorului. Am inclus, pentru prima dată exemple de companii active în România în care fiecare tânăr să poată practica aceste realităţi de care vorbim fie că e vorba de robotică, 5G, realitate virtuală, augmentată sau mixtă, transport autonom, inteligenţă artificială, etc. Am încercat o abordare pe înţelesul tuturor.

ADVERTISEMENT

“Ceea ce n-am scris în ghid este că, probabil, se dorește marea amorțire intelectuală națională”

Nu pot să nu remarc faptul că oferiţi câteva prospecţii cu privire la cele mai noi tehnologii…

– Transmitem mesajul că dacă ne-am obişnuit să discutăm despre revoluţia tehnologică 4.0 care vine din nanotehnologie, biotehnologie şi inteligenţă artificială, noi acum ne îndreptăm cu paşi repezi spre al cincilea val tehnologic în care se trece de la internet la brain net, adică reţeaua creierelor. Cu alte cuvinte, noi ne îndreptăm acum spre o lume tehnologică în care o lacrimă ne poate da mesaje fidele despre starea de sănătate sau vom putea stoca emoţiile, amintirile, vom putea proiecta digital visele. Iar aplicaţiile în domeniul arhitecturii, al design-ului, absolut toate domeniile, sunt uriaşe şi acesta este al cincilea val spre care ne îndreptăm.

ADVERTISEMENT

În pandemia COVID-19, din păcate foarte puţini abordează în acest fel ceea ce se va întâmpla în viitor şi cum va arăta acesta, cel puţin din punct de vedere tehnologic… 

– Aş vrea să mai atac un subiect pe care nu l-am atacat deloc în ghid şi este un element de exclusivitate pentru FANATIK. Ce am în ghid pentru toată lumea este tehnologia în contextul COVID-19, cu ceea ce deschidem acest produs liber accesibil online şi foarte interactiv. Ceea ce n-am scris în ghid este că un lucru major scapă decidenţilor publici sau pur şi simplu se doreşte marea amorţire intelectuală naţională. Avem un virus care circulă şi este destul de contagios, dar nu deosebit de mortal. Necazul nu este neapărat numărul mare de decese ci de îmbolnăviri, care ar putea excede capacitatea noastră sanitară. Dar vin şi nelămuririle: trăim într-o societate hiperindustrială în care observ că se vorbeşte mai mult despre izolare, oprirea capacităţilor de producţie când răspunsul ar trebui să fie proactiv, în care să producem echipamente medicale.

“După luni de zile venim fix cu acelaşi răspuns: izolarea. Şi vom muri de foame!”

Înţeleg.. 

– Ne confruntăm cu această problemă de mai mult de o jumătate de an şi până acum, dacă e să o luăm la fineţe, chiar nu au putut fi românii instruiţi? Cum să se îngrijească şi să se protejeze? Totuşi, nu este vorba de operaţii pe creier. Vrem să distrugem economia? Tot ce vă spun acum este că în ciuda aparentei noastre dezvoltări, singurul răspuns pe care îl putem găsi este izolarea, la fel ca în evul mediu.

Ultimele decizii ale autorităţilor merg în acest sens, da…

– Asta mă îngrijorează. După luni de zile venim fix cu acelaşi răspuns, izolarea. Şi vom muri de foame. Cred că este timpul să schimbăm modul de abordare şi experţii. Şi vă dau şi argumentul cifric. În acest moment avem 0,15% din populaţie infectată cu COVID-19. Dintre ei, 0,04% au nevoie de îngrijiri medicale. Dintre aceştia, peste 600 sunt la ATI. Ce facem cu ceilalţi 21 de milioane? Ca o concluzie auzim exprimări belicoase precum, “războiul împotriva virusului”, “linia I”, dar în istorie războaiele se câştigă prin producţie şi inovaţie. Câştigă cel care produce cel mai mult. Producem şi noi nişte ventilatoare, construim şi noi nişte spitale sau facem declaraţii de război ca, apoi, să ne închidem în case şi să închidem şi şcolile.

Cum reușește un copil de 10 ani să scrie cărți de tehnologie sau să câștige competiții de robotică

Aţi spus de alfabetizare digitală. Sunt mulţi care nu au asta pe lista de priorităţi. V-aţi gândit la o implementare? 

– O implementare nu cu multe vorbe ci cu fapte. Am un copil în clasa a IV-a şi m-am ambiţionat să mergem la o şcoală publică şi bine am făcut. Pentru a compensa absenţa educaţiei digitale din şcoală am adus trei traineri din mediul privat care, săptămânal, de patru ani de zile, fac câte două ore de educaţie digitală. Deci se poate. Aceşti copii, acum de clasa a IV-a, au intrat foarte uşor în învăţământul online. Toţi ştiu să folosească calculatoarele, să creeze documente, să comunice online plus elementele de bază. Ei sunt acum în etapa în care învaţă coduri şi programare şi mă refer la programe mai avansate precum Python. Totul bazat pe joacă. Sunt foarte atraşi şi rezultatul este că au câştigat competiţii la robotică şi unul dintre copii este autorul unei cărţi publicate înainte de a împlini vârsta de 10 ani. Cu aceiaşi copii, am intrat în primul smartlab. Acest ghid mai adaugă un element important. Cel de etică. Întotdeauna se vor isca discuţii dacă este suficient ceea ce se întâmplă în evoluţia tehnologică a omenirii şi răspunsul este nu. Trebuie să fie însoţit de un conţinut etic. Nu mă refer la decalajele de acces ale acestei tehnologii, ci şi la faptul că ele pot deveni periculoase dacă sunt folosite excesiv de către oameni. Instrumentele digitale folosite excesiv strică echilibrul copiilor pentru că îi privează de timpul petrecut în natură sau de contactele cu ceilalţi oameni. Deci, tehnologiile nu sunt periculoase când sunt folosite de ele însele, ci devin periculoase în momentul în care ele sunt utilizate abuziv de către oameni.

“Avem cel mai puternic export de creiere din lume!”

Aş vrea să vă întreb şi despre ratele şomajului în rândul tinerilor. La noi este un procent de 15,4% pentru tinerii între 15 şi 24 de ani. Vi se pare un procent îngrijorător? 

– Îngrijorător când îl privim în termeni relativi. Şomajul în rândul tinerilor în acest an depăşeşte media globală. Asta îmi dă sentimentul dublu ce ţine de faptul că şcoala ratează, pe de o parte, să antreneze abilităţile necesare elevilor astăzi pe piaţa muncii şi în viitor pe o piaţă a muncii schimbată, pe de altă parte, piaţa muncii nu reuşeşte să creeze locuri de muncă în acord cu dinamica tehnologică globală şi cererea pe piaţa locală şi internaţională. Noi suntem o economie mică, doar 0,4% la nivel global, dacă îmi permiteţi, noi suntem condamnaţi să atacăm pieţele internaţionale, să exportăm. Iar deficitele noastre comerciale arată cum arată. N-au nicio legătură cu ceea ce ar trebui să se întâmple. Să ne reţinem creierele aici acasă. Avem cel mai puternic export de creiere din lume şi nu export de produse care să crească la noi în ţară. Mesajul este: haideţi să avem grijă de tinerii noştri dacă vrem ca România să aibă un viitor.

“Asta mă îngrijorează… în acest moment avem 0,15% din populaţie infectată cu COVID-19. Dintre ei, 0,04% au nevoie de îngrijiri medicale. Dintre aceştia, peste 600 sunt la ATI. Ce facem cu ceilalţi 21 de milioane?”, Andreea Paul, coordonatorul ediției “Ghidul Meseriilor Viitorului” 

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 841. 32 pagini + CD. Doar 10lei!