S-a lăsat cu condamnări după incidentele de la derby-ul Dinamo – Steaua din 2022. Detalii tari din motivarea sentinței

Zece ultrași ai echipei de fotbal Steaua București au fost judecați și condamnați după incidentele violente provocate la derby-ul cu Dinamo, disputat la 9 septembrie 2022, pe Arena Națională, în etapa a 6-a din Liga 2.

Zece ultrași steliști au fost condamnați

În pauza meciului Dinamo – Steaua (1-2), mai mulți fani din Peluza Sud s-au luat la bătaie cu forțele de ordine și au transformat Arena Națională într-un adevărat câmp de luptă.  Cele 10 persoane au identificate în urma vizionării imaginilor video și au fost condamnate pentru tulburarea ordinii și liniștii publice.

Judecătoria Sectorului 2 București a stabilit pentru fiecare inculpat o pedeapsă de șase luni închisoare, dar a amânat aplicarea acestei pedepse pe un termen de supraveghere de doi ani. Inculpații au vârste între 22 și 46 de ani.

Un singur recidivist penal

Potrivit Judecătoriei, pentru unul dintre inculpați, care avea o condamnare anterioară pentru tâlhărie calificată, instanța a contopit pedeapsa aplicată pentru tulburarea ordinii și liniștii publice cu pedeapsa anterioară, rezultând o pedeapsă totală de 2 ani și 4 luni de închisoare.

Digi24.ro

Anamaria Gavrilă a chemat poliția, susținând că e agresată de jurnaliști. Polițiștii au sancționat-o însă tot pe ea

Totuși, și în cazul acestuia executarea pedepsei a fost suspendată, dar sub supraveghere pentru un termen de 4 ani, perioadă în care inculpatul trebuie să respecte mai multe obligații. ”În baza art. 91 alin. (1) C.pen. coroborat cu art. 92 C. pen., dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 4 ani, calculat de la data de 11.07.2023”.

Doi ultrași sunt ingineri IT

Din informațiile de la dosar, opt dintre cei 10 ultrași condamnați erau la primul conflict cu legea penală. Doi sunt ingineri IT, unul expert în securitate cibernetică. Un alt ultras, în vârsta de 38 de ani, a mai fost condamnat, în trecut, pentru o faptă faţă de care a intervenit reabilitarea de drept fiind integrat în societate.

Digisport.ro

A jucat în Champions League și la naționala României, iar acum e taximetrist! Câștigă maximum 20 de lei pe cursă

În motivare se arată: ”La individualizarea judiciară a pedepsei închisorii ce a fost aplicată fiecărui inculpat, în parte, instanţa de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fapta reţinută, astfel cum au fost reduse cu 1/3, potrivit art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen., reţinând în esenţă că inculpaţii, cu ocazia desfăşurării unui meci de fotbal, au manifestat un comportament agresiv faţă de forţele de ordine, prin aruncarea unor diverse obiecte către aceştia, tulburând astfel ordinea şi liniştea publică punând în pericol nu numai forţele de ordine, dar şi pe ceilalţi spectatori”.

Cum s-au produs incidentele de la Dinamo – Steaua din 2022

Evenimentele violente dintre ultrași și forțele de ordine sunt descrise în motivare. ”În data de 09.09.2022, cu ocazia desfășurării pe Arena Națională, din Mun. București, Bd. Basarabia nr. 37-39, a meciului de fotbal dintre “Clubul Sportiv al Armatei Steaua” și “S.C. Dinamo 1948 S.A.”, din cadrul Campionatului Național Liga a 2-a, pe fondul unor manifestări violente ale mai multor suporteri/spectatori din Peluza II Sud, îndreptate asupra personalului militar din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, forțele de ordine au fost nevoite să intervină pentru a stopa această deplasare a suporterilor steliști către suporterii dinamoviști, pentru a nu degenera și a se transforma într-o bătaie generală”.

În document se mai menționează: ”Cu ocazia blocării suporterilor pe culoarul din zona turnichetelor (sectoarele 101-105), aceștia au devenit violenți cu forțele de ordine aflate în spatele peluzei sud, fiind aruncate către forțele de ordine cu obiecte pirotehnice aprinse și obiecte de mobilier smulse din zona tribunelor.

Pentru aplanarea conflictului şi blocarea trecerii suporterilor către tribuna I, au fost folosite de către forţele de ordine substanţe iritant lacrimogene din dotarea acestora. Suporterii stelişti au continuat să tulbure ordinea publică, aruncând către forţele de ordine cu diferite obiecte de mobilier – scaune din plastic smulse din tribună, scaune aflate în încăperile adiacente peluzei, furtunurile şi mecanismele sistemelor de stingere a incendiilor din zona peluzei, robinete de la grupurile sanitare, tomberoanele de gunoi”.

”Suporterii stelişti au provocat pagube materiale considerabile”

Scenele de luptă au fost descrise cu lux de amănunte: ”De asemenea, au folosit stingătoarele de incendiu, pulverizând către forţele de ordine substanţa de stingere aflată în stingătoare, provocând iritaţii la nivelul ochilor. După golirea stingătoarelor, recipientele au fost aruncate în direcţia forţelor de ordine.

A mai reţinut că suporterii agresivi au fost în număr de 50-60, care au avut un comportament violent, provocând o stare de temere şi nesiguranţă în rândul celorlalţi suporteri.

Cu ocazia incidentelor, suporterii stelişti aflaţi în sectoarele 101-106 au provocat pagube materiale considerabile, distrugând mai multe scaune fixe aflate în zona tribunelor, au provocat distrugeri în zona grupurilor sanitare, smulgând obiecte aflate în acestea, au distrus mai multe sisteme de stingere a incendiilor şi au distrus mobilierul aflat în încăperile adiacente peluzei”.

Curtea a respins apelul inculpaților

Patru inculpați au făcut apel împotriva sentinței Judecătoriei Sectorului 2, solicitând anularea pedepselor. Curtea de Apel București le-a respins ca nefondate apelurile declarate de aceștia, pe 12 decembrie 2024.

”În considerarea acestor argumente, renunţarea la aplicarea oricărei pedepse este în accepţiunea Curţii vădit inoportună, fiind chiar de natură să stimuleze comportamentul infracţional al inculpaţilor prin lipsa de fermitate a modului în care ar fi sancţionate comportamente antisociale având o gravitate considerabilă, astfel că, în acord cu judecătorul fondului, consideră necesară o sancţionare oarecum mai severă a inculpaţilor”, au menționat magistrații de la Curtea de Apel.

”Violenţa în spațiile publice reprezintă o problemă în creştere în societate”

În motivare se arată că, ultrașii în cauză au aruncat către forțele de ordine cu scaune, cu un extinctor, cu un gard metalic, cu o pubelă de gunoi și că au folosit cureau pentru a lovi. Despre unul dintre cei 10 inclulpați se precizează că a pulverizat substanţa dintr-un extinctor înspre jandarmi.

”Violenţa în spațiile publice reprezintă o problemă în creştere în societate, fiind necesară o intervenţie foarte energică din partea autorităţilor statului pentru a contracara aceste manifestări antisociale complet nejustificate. Astfel de manifestări trebuie eliminate de autorităţile statului pentru salvgardarea valorilor sociale şi pentru menţinerea unui climat liniştit, benefic pentru ordinea publică”, a mai precizat Curtea de Apel.

Curtea de Apel, despre ultrașii condamnați: ”Persoane bine integrate din punct de vedere socio-familial şi profesional”

Apărătorii ultrașilor au mizat pe faptul că instanța va ține cont de statutul social al inculpaților. Judecătorii de la Curtea de Apel nu au fost însă impresionați că inculpații au studii superioare și nu sunt persoane cu antecedente penale.

”Din perspectiva periculozităţii inculpaţilor apelanţi, este adevărat că trăsăturile de personalitate care-i caracterizează îi recomandă drept nişte persoane bine integrate din punct de vedere socio-familial şi profesional (în sensul că sunt necunoscuţi cu antecedente penale, au vârste tinere şi provin din familii organizate, unii dintre ei sunt absolvenţi de studii superioare, au ocupaţii şi locuri de muncă ce le asigură obţinerea veniturilor pe căi oneste şi sunt apreciaţi în mod pozitiv în comunitate şi la locul de muncă).

Însă aceste aspecte nu pot constitui prin ele însele argumente determinante pentru sancţionarea inculpaţilor în forma cea mai puţin severă prevăzută de lege, întrucât nu s-au dovedit ante factum a fi apte să-i împiedice pe inculpaţi în a se deda la manifestări de huliganism în contextul desfăşurării unei competiţii sportive în cadrul căreia ar fi trebuit să fie promovată o atitudine de fair play nu numai din partea competitorilor, ci şi a suporterilor celor două echipe adverse, fără a avea vreo preocupare faţă de starea de temere, de panică, de revoltă sau de indignare ce este rezonabil a crede a fi fost generată prin conduita lor agresivă în rândul spectatorilor”.