News
notix pixel id

Salarii nesimţite în primăriile unor comune cu locuitori săraci lipiţi. Lefuri mari plătite de alții, bani puțini pentru investiții. Analiza FANATIK

23.09.2020 | 10:46
Salarii nesimţite în primăriile unor comune cu locuitori săraci lipiţi. Lefuri mari plătite de alții, bani puțini pentru investiții. Analiza FANATIK
Salarii mari în primăriile comunelor sărace/ Foto: Inquam Photos - Octav Ganea
ADVERTISEMENT

Pentru mulți dintre candidații la alegerile locale, adevărata miză a funcției de primar nu este nici puterea, nici accesul la fonduri uriașe, ci doar leafa. Majoritatea comunelor din România ar intra în colaps financiar fără ajutorul statului care, în schimb, este dispus să plătească salarii mari unor administrații ineficiente și neputincioase.

Legea salarizării unice din 2017 permite administrațiilor locale să-și stabilească singure nivelul salariilor, în funcție de niște coeficienți care au ca termen de referință nivelul salariului minim brut pe economie. Deși la prima vedere salariile primarilor par rezonabile, ele nu se justifică la o analiză a bugetelor locale.

Larghețea cu care statul a acceptat ca salariile din administrațiile locale să fie aprobate prin hotărâri ale consiliului local a agravat o problemă existentă de mulți ani de zile și pe care politicienii nu au dat semne că ar avea curajul să o rezolve, anume că marea  parte a primăriilor cu greu își acoperă cheltuielile de funcționare.

ADVERTISEMENT

Luxul împovărător al unei primării

În loc să comaseze comunele pentru ca povara administrativă să scadă, ani în șir Parlamentul a adoptat orbește, cu nemiluita, legi de înființare a noi comune, deseori alcătuite dintr-un singur sat, fără ca satul respectiv să aibă măcar resursele financiare să susțină simpla funcționare a primăriei, fără să mai vorbim de investiții din bani proprii.

Astfel, din dorința unor potentați locali de a-și trece în CV funcția de primar sau din orgoliul nesăbuit al locuitorilor, au trecut referendumurile locale de înființare a comunelor, chiar dacă o primărie proprie nu era un  lux pe care localnicii să și-l poată permite.

ADVERTISEMENT

Majoritatea primăriilor din mediul rural sunt „asistate social” de către Guvern și consiliile județene, care le finanțează nu  doar investițiile, ci și cheltuielile cu personalul ale primăriei, cu bani luați de la alte comunități. Iar aleșii locali și funcționarii acestor comune sunt „asistați social de lux”, care își iau salariile din banii munciți în alte părți.

FANATIK vă prezintă patru studii de caz, din sutele de cazuri de primării care există doar ca să plătească lefuri unor angajați.

ADVERTISEMENT

Lefurile din primărie, de două ori veniturile proprii

Până în 2004, Șopîrlița era unul dintre cele patru sate care alcătuiau comuna Pârșcoveni din județul Olt. Locuitorii din sat, acum în  număr de circa 1300, au decis să-și înființeze propria comună, cu primărie și aparatul de lucru aferent care să-i deservească.

La cum arată execuția bugetară pe anul trecut, secesiunea Șopîrliței față de Pârșcoveni nu este o poveste de succes. În 2019, veniturile comunei au fost de 2.954.000 de lei, iar cheltuielile au însumat 3.758.000, adică a rezultat un deficit de bugetar de 804.000 lei, de circa 20%. Însă din cele aproape 3 milioane obținute ca venituri, doar 456.000 de lei reprezintă venituri proprii, restul provenind sub o formă sau alta de la bugetul de stat sau al consiliului  județean.

ADVERTISEMENT

De exemplu, primăria a primit ca sume defalcate din TVA 1.568.000 de lei, dintre care 1.519.000 sunt sume de ”echilibrare” a bugetului, adică bani obținuți din activități economice care nu au loc în comună, ci în alte localități.

Dintre cei 3,7 milioane de lei cheltuiți, nu mai puțin de 883.000 de lei au  mers către salariile din primărie, la care se adaugă 290.000 pentru cheltuielile materiale de funcționare. Practic, aproape 1,2 milioane de lei costă anual înființarea primăriei în 2004, bani suportați, în principal, de locuitorii din alte localități în condițiile în care veniturile proprii nu ar acoperi decât ceva mai mult de jumătate din cheltuielile pentru simpla funcționare.

ADVERTISEMENT

Pentru drumuri și poduri au fost alocați doar 425.000 de lei, mai puțin de jumătate din cheltuielile de personal numai ale primăriei, iar cele de asistență socială reprezintă 1.685.000 de lei, peste 40% din cheltuielile totale. În schimb, primarul a avut o leafă de 5.300 de lei pe lună, la care se adaugă alți 14 angajați cu salariile  aferente. Este nivelul maxim permis de lege pentru o comună sub 3.000 de locuitori. Este posibil ca salariul să fi crescut în 2020 odată cu cu majorarea salariului  minim, folosit ca referință la calcularea indemnizațiilor aleșilor locali.

Paradisul contabililor de la Pângărați

În comuna Pângărați (jud. Neamț) bilanțul execuției bugetare pe 2019 este ceva mai bun, însă nu din cauza cumpătării administrației locale, ci mai mult din cauza exploatării lemnului și creșterii animalelor care fac ca nivelul veniturilor din comuna cu șase sate și  4.600 de locuitori să fie de 8.399.000 de lei, însă din această sumă 3.487.000 sunt tot sume defalcate din TVA „pentru echilibrarea bugetelor locale”, adică tot bani produși de contribuabili în altă parte. Asta pe lângă alte fonduri care vin tot de la bugetul de stat, precum subvenții de tot soiul, finanțare prin PNDL ș.a.m.d.

Ca și Șopîrlița, Pângărații funcționează tot pe datorie, cu cheltuieli în cursul anului  trecut de 8.850.000 de lei, cu 450.000 de lei peste venituri. Salariile de bază ale primarului, viceprimarului și celor 27 de angajați însumează 1.739.000 de lei. Salariile sunt automat mai mari decât în comuna din Olt, din cauza numărului mai mare al populației, ele fiind stabilite pe alți coeficienți ai grilei.

La 31 martie, primarul avea un salariu brut de 10.400 de lei, iar viceprimarul de 8.320. Cum legea stabilește că niciun salariat al unei primării nu poate avea leafa mai mare decât indemnizația viceprimarului, o mare parte dintre angajați au salariile aproape de acest nivel. Astfel, cei patru salariați ai departamentului financiar au salarii brute între 7.000 și 8.300 de lei.

La Pângărați, nu doar contabilii sunt fericiți. Paznicul are 4.700 de lei brut, iar un salariat este încadrat doar cu rolul de a verifica extinctoarele, drept „cadru tehnic PSI” (protecția și stingerea incendiilor), cu un salariu brut de 4.888 de lei. Aceeași leafă o are șoferul microbuzului școlar, în timp ce al doilea șofer trece de 5.100 de lei, având vechime mai mare.

La salariul brut se adaugă un maldăr de sporuri: 25% pentru primar și viceprimar și 50% pentru angajați, dacă sunt implicați în derularea de fonduri europene, indiferent de numărul de proiecte la care lucrează, vouchere de vacanță, normă de hrană pentru personal de 347 lei brut, 10% în plus la personalul implicat în activitățile de control financiar preventiv. Și este loc de mai bine întrucât salariile erau calculate în funcție de nivelul salariului minim din 2019, de 2.080 de lei, care în acest an a fost majorat la 2.230 de lei.

O primărie la mai puțin de 1.000 de locuitori

Bugetul pe 2020 al primăriei Treznea (jud. Sălaj) este construit pe deficit zero, iar numărul funcționarilor și nivelul salarizării acestora este unul rezonabil. Primarul are o indemnizație de circa 5.000 de lei pe lună, una mai mare fiind greu de justificat în condițiile în care cele două sate ale comunei au împreună  mai puțin de 1.000 de locuitori.

Chiar și în condițiile acestea, bugetul arată povara reprezentată în sine de o primărie care gospodărește o comunitate restrânsă numeric. Din cele 2.674.000 de lei prevăzuți în buget, 1.092.000 vin de la Ministerul Finanțelor pentru echilibrarea bugetului și alte 200.000 de la consiliul județean, pe când veniturile proprii reprezintă doar circa 400.000 de lei.

La capitolul cheltuieli, cele de personal ajung la 940.000 pe când cele de investiții se ridică la numai 390.000 de lei, dintre care oricum majoritatea sunt asigurați prin PNDL.

Peste 50% din buget alocat pentru salarii

Principala misiune a primăriei Nicolae Bălcescu din județul Călărași, cu trei sate și circa 1.700 de locuitori, este să plătească lefuri. Bugetul pe anul 2020 se ridică la 2.850.000 de lei, dintre care mai bine de jumătate, 1.470.000 de lei, se duc pe cheltuielile de personal.

Acestea din urmă depășesc nivelul veniturilor proprii, de numai 1.344.000 de lei. Pe lângă cheltuieli suportate în mod normal de la bugetul de stat, de primăria comunei s-au „milostivit” Guvernul și consiliul județean care au alocat 230.000 de lei din cote defalcate de TVA pentru echilibrarea bugetului, respectiv 450.000 de lei din fondul de rezervă al CJ Călărași.

Cu toate astea, primarul are o indemnizație de circa 6.000 de lei pe lună.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 860. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri