Începând cu anul 2025 salariul minim pe economie ar putea fi stabilit printr-un criteriu matematic, anume raportarea la nivelul salariului mediu, dacă va fi adoptat de către Parlament un proiect de lege depus de un grup de parlamentari PSD.
Astfel, nivelul salariului minim va crește anual până în 2025, an în care ar trebui să reprezinte 60% din salariul mediu pe economie.
Ulterior, salariul minim va fi ajustat anual astfel încât procentul de 60% să se mențină, indiferent de fluctuațiile salariului mediu.
Proiectul este semnat de șase deputați și senatori PSD, printre care și fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, și constă într-o modificare a Codului Muncii:
„Raportul dintre salariul de bază minim brut pe țară și salariul mediu brut pe economie va crește în tranșe anuale egale începând cu data de 1 ianuarie 2022, urmând ca la data de 31 decembrie 2024 salariul de bază minim brut pe țară să reprezinte 60% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, se prevede în proiectul de lege.
Inițiatorii propun ca, din 2025, să se utilizeze o metodologie clară de stabilire a salariului minim, care să nu mai depindă de rezultatul negocierilor dintre partenerii sociali, sindicate-patronate-Guvern.
„Începând din anul 2025, salariul minim va fi actualizat anual, în luna ianuarie, pentru a se păstra raportul de 60% dintre salariul minim brut și salariul mediu brut, având ca referință salariul mediu brut din luna decembrie a anului anterior, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau publicat de Institutul Național de Statistică (INS)”, mai prevede inițiativa legislativă.
În expunerea de motive, parlamentarii PSD susțin că mediul privat are o serie de „obligații corelative” privind asigurarea unui nivel de trai decent angajaților, ținând seama de susținerea de care beneficiază companiile private din partea statului.
Inițiatorii afirmă, expunerea de motive, că adoptarea legii ar putea avea mai multe efecte benefice precum:
„– readucerea în țară a românilor plecați la muncă în alte țări;
– reducerea decalajelor între statele europene și cetățenii acestora;
– garantarea asigurării standardelor și condițiilor minime de trai decent pentru populație;
– diminuarea migrației forței de muncă autohtone;
– reducerea șomajului voluntar generat de lipsa de atractivitate a salariului minim;
– colectarea unor sume suplimentare la bugetul de stat necesare efectuării de noi investiții;
– distribuția mai echitabilă a profiturilor în plan european etc.”