Șefii institutelor de cercetare din România au printre cele mai mari salarii, iar în majoritatea cazurilor acestea nu sunt nici măcar publice. La fel se întâmplă și cu Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică ICI, institut ce funcționează sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului și care administrează domeniile de internet .ro. Începând cu anul 2020, institutul este condus Adrian Victor Vevera.
Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică ICI funcționează ca persoană juridică, sub coordonarea SGG-ului din anul 2020, având autonomie financiară. În urmă cu două zile, secretarul general al Guvernului a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2024 al Institutului. Cum angajații ICI nu își fac publice veniturile, asta deși ANI i-a sancționat pentru acest lucru, salariul încasat de directorul Victor Vevera poate fi dedus doar din bugetul aprobat.
Trebuie subliniat că, deși salariile angajaților institutului sunt stabilite prin negociere, în ceea ce privește salariul directorului ICI, acesta este stabilit prin ordin de către secretarul general al Guvernului. „Salariul de bază al directorului general se stabilește prin ordin al secretarului general al Guvernului potrivit reglementărilor legale în vigoare”, se arată în alin. 2, Art. 30 din HG din 2003 privind funcționarea ICI.
Astfel, potrivit bugetului aprobat în data de 2 septembrie, Institutul de Cercetare în Informatică are în acest an un buget total de 76,4 milioane lei, din care cheltuielile de personal sunt de 61 de milioane. Din această sumă, drepturile salariale ale directorului general sunt în sumă de 650.000 lei.
Dacă această sumă a fost bugetată pentru plata salariului directorului general, înseamnă că acesta din urmă are un salariu brut de circa 635.000 lei, și un salariu net de circa 371.000 lei, adică puțin peste 30.000 ron pe lună.
La această sumă se adaugă și indemnizația de administrator, directorul institutului fiind și președintele Consiliului de Administrație. Din CA-ul ICI mai fac parte președintele Consiliului Științific al institutului și alți patru reprezentanți ai Guvernului, doi de la SGG, unul de la Ministerul Muncii și un altul de la Ministerul Digitalizării. Suma totală bugetată pentru cei șase administratori este de 394.000 lei.
Datele de la Ministerul Finanțelor arată că anul trecut, ICI a avut o cifră de afaceri netă de 54,8 milioane lei și venituri de 51 de milioane. Cum cheltuielile s-au ridicat la 57 milioane, institutul a raportat pierderi de 6,2 milioane lei.
Interesant este că, dacă în bilanțul pe 2023 depus la Ministerul Finanțelor institutul figurează cu 229 de angajați, în bugetul de venituri și cheltuieli pe acest an figurează, ca număr mediu de personal în instituție 300. Dintre aceștia, pe partea de cercetare-dezvoltare sunt doar 170 de angajați, din nou numărul mediu.
Și mai interesat este faptul că cercetătorii instituției sunt plătiți sub media instituției. Astfel, dacă salariul mediu în institut este de 14.835 lei, cel al personalului din cercetare este de doar 13.400 lei.
Victor Vevera a fost numit la conducerea ICI în anul 2020, odată cu venirea la putere a Guvernului Orban. Numirea s-a făcut fără concurs, asta în contextul în care legăturile acestuia cu PNL, aripa PDL, sunt foarte îndepărtate.
Între 2009 și 2012 a fost consilierul premierului Emil Boc pe probleme de securitate națională, iar între 2012 și 2014, a fost din nou consilier în administrația Băsescu tot pe probleme de securitate și protecția infrastructurii critice în cadrul Departamentului pentru Securitate Națională.
Potrivit CV-ului său public, primul loc de muncă al lui Victor Vevera a fost în anul 2006, fiind consilier pe probleme de securitate națională la Camera Deputaților (probabil la un parlamentar cu activitate în Comisia de apărare). Presa însă a scris în anul 2020 că acesta este fost angajat al serviciul de informații al Ministerului de Interne, serviciu cunoscut sub denumirea de „Doi și-un sfert”. De altfel, potrivit declarațiilor de avere în anul 2007, Vevera împrumutase 200.000 de euro de la o persoană fizică, o sumă imensă pentru cineva aflat al primul loc de muncă.
De altfel, doi ani mai târziu, în 2008, pe Victor Vevera îl găsim consilier în MAI, apoi al premierului Boc, de unde urmează o serie de numiri în funcții cheie din industria energetică – președinte al Transelectrica, director al Cert-Ro sau președinte CA Transgaz.
Ca studii, Vevera a absolvit în 1991 Facultatea de Fizică, iar între 1999 și 2004, perioadă în care nu apare nimic în CV-ul său, își ia a doua licență, în Drept, la Titulescu. În aceeași perioadă în care studia dreptul la universitatea privată, acesta face și studii post universitare în management la SNSPA, în relații internaționale la centrul NATO de la București, un master la SNSPA și o diplomă postuniversitară la Academia de Informații Mihai Viteazul.
Mai face apoi un curs de securitate și la Colegiul de Apărare (2005-2006), iar în 2008 își începe doctoratul la Academia SRI. În CV-ul său, deși menționează că deține diploma de doctor, este trecut doar anul începerii acestor studii. Motivul are legătură cu acuzațiile de plagiat, o comisie de etică a universității a confirmat suspiciunile de plagiat, după cum scriau cei de la Hotnews în urmă cu patru ani, cazul intrând apoi pe rolul instanțelor unde Victor Vevera a încercat să răstoarne decizia autorităților în acest caz (legea obligă șefii institutelor de cercetare să aibă titlul de doctor).
Într-o situație similară s-a aflat și soția sa, Florina Vevera, fost consilier personal al Elenei Udrea, fiica fostului primar al localității Turda – un membru influent în organizația locală a partidului. Și în cazul acesteia există un raport din 2019 ce susține acuzațiile de plagiat în teza de doctorat terminată la Academia SRI.