Salvamontiștii din Hunedoara, avertisment ieșit din comun pentru turiști, în plin sezon al concediilor. Aceștia susțin că se confruntă cu o situație aparte, mai ales în ultimii ani, când mulți turiști sunt mușcați de mâini, și nu de picioare, cum se întâmplă în cazurile clasice.
Şeful Serviciului Public Judeţean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean, a declarat că explicația acestor tipuri de mușcături de viperă ar consta în dorința turiștilor de a fotografia viperele întâlnire pe traseele din Retezat cât mai de aproape. În aceste situații, când șerpilor le-a fost invadat spațiul personal, au reacționat, cum este și de așteptat de la o viețuitoare sălbatică.
„În decursul anilor am avut destul de multe cazuri de muşcături de vipere la turişti, dar toate la membrele superioare. Aceasta nu înseamnă că lumea merge în mâini, ci, mai degrabă, că omul vrea să prindă vipera şi să facă poze cu ea.
Nu este bine cum se procedează. Dacă vedem o viperă pe traseu, trebuie să o lăsăm în pace, pentru că ea se retrage printre stânci. Trebuie să avem grijă să nu o călcăm, să nu o deranjăm”, a declarat șeful Salvamont Hunedoara pentru Agerpres.
Ovidiu Bodean a mai explicat că, în Hunedoara, viperele pot fi întâlnite de turişti în Masivul Retezat, pe Dealul Cetăţii Deva, dar şi în zona montană de la graniţa cu judeţul Caraş-Severin, în Valea Jiului spre Băile Herculane, unde reptilele se încălzesc la soare, în pereţii stâncoşi.
„În cazul viperelor trebuie să fim atenţi atunci când ajungem în golurile alpine, unde este soare şi sunt zone cu jneapăn. Alte locuri în care se pot întâlni viperele sunt poienile cu stâncărie multă. Foarte puţin le vom întâlni în pădure, la umbră”, a precizat Bodean.
De regulă, această specie de șerpi nu atacă oamenii, ci doar se apără, considerând că sunt în pericol.
„Viperele se apără. Dacă ai călcat-o din greşeală, ea se apără din reflex. Important este să ne uităm în faţă când mergem pe potecă şi să avem grijă pe unde călcăm. Să purtăm un bocanc care să ne ţină şi glezna, să purtăm un pantalon sau o jambieră, astfel încât să avem piciorul acoperit de la genunchi în jos. Prevenim astfel şi tot felul de muşcături ale insectelor – pentru că păianjenii pot da reacţii alergice – sau pe cele de căpuşe”, a spus şeful Salvamont Hunedoara.
Salvamontiștii mai atrag atenția și asupra unei alte tendințe riscante, manifestate deja la anumite stâne, unde ciobanii au renunțat la rasele de câini tradiționale, optând pentru rase de talie mare, aduse în alte zone, mai greu de educat și stăpânit.
„S-au achiziţionat tot felul de câini ciobăneşti de talie mare, cum sunt kangal sau caucazian. Sunt câini care nu au legătură cu stânele tradiţionale româneşti şi sunt destul de greu de stăpânit, chiar şi de către proprietarii lor. E o problemă mare când te întâlneşti cu ei în zona montană şi am avut turişti muşcaţi de astfel de câini. Sunt mai periculoşi decât urşii, pentru că atacă în haită şi nu ştii cum să te aperi de ei în asemenea situaţii”, a explicat Ovidiu Bodean.
Șeful Salvamont Hunedoara le recomandă oamenilor să aibă asupra lor spray-uri folosite, de obicei, pentru urși. El consideră că problema câinilor de talie mare aduși să păzească stânele ar putea fi rezolvată dacă s-ar impune norme specifice în funcție de numărul de oi existente. De asemenea, acele rase de câini ar putea purta la gât, jujeu, adică o bucată de lemn care să nu le permită să fugă după oameni sau animalele sălbatice din zona Retezat.