Șapte motive pentru care bolile infecțioase au devenit mai periculoase. Riscul unei noi pandemii este în creștere

În acest an a fost constatată o creștere a cazurilor de îmbolnăvire cu boli infecțioase grave, fiind vorba de afecțiuni care anterior se manifestau în zone mai restrânse sau de altele a căror incidență fusese redusă considerabil în deceniile anterioare. Experții susțin că există o serie de motive clare pentru care omenirea a devenit mai vulnerabilă la epidemii, inclusiv la o nouă pandemie, scrie Business Insider.

Cazurile de poliomielită, variola maimuței sau de infectare cu virusul Marburg s-au înmulțit în ultimul an în mai multe țări ale lumii. În SUA  meningita a făcut mai multe victime în Florida, iar un parechovirus a infectat nou-născuți din mai multe state. În Australia și Belgia, a reapărut difteria, iar Ghana a înregistrat primele cazuri de virus Marburg. Municipalitățile din Londra și New York au anunțat că virusul poliomielitei a fost identificat în apele lor reziduale.

„Parcă plăgile biblice s-ar fi întors, nu-i așa?” spune Madhukar Pai, expert în probleme globale de sănătate la Universitatea McGill. Acesta, alături de alți experți, susțin că extinderea bolilor infecțioase este provocată de factori care s-au acumulat în timp și au dus la actuala situație care, în timp, ar putea chiar să se înrăutățească.

Oamenii și animalele au contacte mai frecvente

Animalele de companie și produsele animaliere călătoresc în întregul glob, iar cererea de carne a atins un vârf, astfel că oamenii vin în contact cu tot felul de animale mult mai des ca înainte. Organizația Mondială a Sănătății estima în 2014 că 75% din agenții patogeni de astăzi au originea la alte animale, iar numărul a crescut în ultimele decenii.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Interacțiunea om-animal a dus la apariția Covid, iar Ebola, HIV, MERS, SARS, gripa și variola maimuței pot continua să se manifeste la animale, chiar și după epidemiile la oameni sunt stopate, iar acest lucru poate duce la noi focare la oameni.

„Principalul factor de transmitere este interacțiunea în creștere între oameni și animale, în medii care nu sunt în întregime naturale sau care sunt diferite de modul în care au existat anterior”, crede Jay Varma, experti în sănătate publică la Universitatea Cornell.

Despăduririle, comerțul ilicit cu animale sălbatice amplifică riscul de transmitere zoonotică, iar oamenii au avuns să se infiltreze în ecosisteme în care pot intra în contact cu noi organisme, față d care nu avem imunitate.

Ritmul călătoriilor la scară globală și migrația

Viața modernă, într-o lume interconectată în care se poate călători din ce în ce mai ușor și mai repede, face ca bolile infecțioase să se poată răspândi mai eficient ca niciodată, inclusiv la mari distanțe.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

„De fiecare dată când cineva urcă într-un avion, există un mic risc să poarte ceva nou cu el. Cu cât mai mulți oameni merg cu avionul, cu atât riscul crește”, spus Eric Rubin, editor-șef la New England Journal of Medicine. În 2022, variola maimuței și poliomielita s-au răspândit în urma unor călătorii cu avionul de pe un continent pe altul. În schimb în 2020, când pandemia de Covid a limitat călătoriile internaționale, gripa a dispărut practic timp de un an.

Agravarea crizei climatice

Creșterea temperaturilor la nivel global a făcut ca insectele să-și schimbe comportamentul, iar unele dintre acestea, care pot fi mijloc de transmitere al unor agenți patogeni, călătoresc pe distanțe mai mare.

Cândva Zika era o boală specifică Africii, însă cazuri de infectare au apărut și în Asia și cele două Americi. De asemenea, și Chikungunya a devenit o boală globală, nemaifiind doar o amenințare regională. „Tropicele s-au mutat în Europa și America de Nord”, spune Varma.

Vaccinarea insuficientă la copii

În timpul pandemiei, nivelul vaccinării la copii s-a prăbușit în majoritatea țărilor la niveluri care nu mai fuseseră înregistrate de trei decenii, potrivit estimărilor OMS. Declinul începuse încă dinainte de pandemie în unele țări bogate, alimentat de dezinformare și ezitarea subsecvenă a populației.

După ce restricțiile au fost înlăturate, au apărut și cazurile de boli care puteau fi prevenite prin vaccinare. De exemplu, în acest an, un tânăr a rămas paralizat din cauza poliomielitei  în statul american New York, în Rockland County, o zonă în care doar 37% din copii au fost vaccinați împotriva acestei afecțiuni, față de 93%, cât se înregistrează la nivelul SUA.

Neglijarea epidemiilor din țările în curs de dezvoltare

„În toți acești ani, africanii au făcut variola maimuței și nimeni nu a făcut nimic, nimeni nu le-a dat vaccinuri. Acum, toate țările bogate caută vaccinuri”, a constatat Madhukar Pai. Acesta crede că epidemia de acum este prețul plătit pentru atitudinea parohială, lipsită de viziune a țărilor bogate.

„Dacă variola maimuței ar fi fost gestionată mai bine în Africa, nu s-ar fi răspândit în întreaga lume. Dacă Covid ar fi fost gestionată mai bine în țările cu venituri mici sau medii, noi variante nu ar fi apărut. Dacă Ebola ar fi fost ținută sub control în Africa de Vest, nu ar fi ajuns în Statele Unite”, a adăugat Pai.

Schimbarea percepției față de bolile infecțioase

În ziua de astăzi, oamenii de știință au mai multe instrumente pentru a observa din timp ce se întâmplă și pentru a trage un semnal de alarmă. După pandemia de Covid, publicul larg a devenit mai receptiv față de informațiile legate bolile contagioase.

Uneori, reacțiile sunt disproporționate. „Un mic focar apare în colțul unei piețe din China și imediat toată lumea o ia razna”, susține Pai.

Incertitudini legate de modul în care Covid ne-a afectat sistemul imunitar

Ultimul motiv de îngrijorare pentru oamenii de știință este faptul că, deocamdată, nu se știe modul în care infecția cu Covid afectează sistemul imunitar al oamenilor. Se crede că ar putea dura până la câțiva ani până când medicii își vor da seama dacă această boală ne face sau nu mai suspectibili la infecția cu alți agenți patogeni.

Există și o altă îngrijorare, anume că excesul de utilizare a steroizilor și antibioticelor în timpul pandemiei ar putea genera rezistența mai mare a microbilor precum și o vulnerabilitate mai mare față de infecțiile fungice.

Toți acești factori pot contribui la apariția unei noi boli care să se extindă la scară globală, cum a fost cazul Covid-19. Trebuie totuși spus că fiecare boală dintre cele care au devenit mai frecvente în acest an are propriul mod de manifestare, model de răspândire și circumstanțe favorizante.