Şase luni de bâlbe ale Guvernului Orban. Joaca de-a guvernarea pe vreme de pandemie

Pentru a parafraza un infam personaj al secolului trecut, o minciuna repetată la infinit devine adevăr.

În plină pandemie de Covid-19, cel puțin în mintea oamenilor, diferența dintre minciună și adevăr, fake news și știre reală, e extrem de greu de făcut.

Mai ales când cei care conduc țara se contrazic într-un ritm amețitor, în direct la TV, cu sau fără voia lor.

Guvernul Orban a obișnuit populația cu bâlbe și contraziceri

Românii s-au revoltat în timpul guvernărilor PSD, uneori pe bună dreptate, atunci când nu au mai suportat să fie conduși de Liviu Dragnea sau Viorica Dăncilă.

Digi24.ro

Fermierii aruncă tone de legume în timp ce samsarii din piețe vând marfa cu 200% mai scumpă. „De trei zile arunc”

S-au considerat izbăviți când au scăpat de „ciuma roșie” și au primit în schimb o guvernare PNL echilibrată, competentă, condusă de profesioniști.

Din păcate, România a primit la pachet și o epidemie de Covid-19, și, în scurt timp, guvernarea PNL s-a dovedit a fi aceeași Mărie, cu altă pălărie.

„Greaua moștenire” a PSD, combinată cu o situație de criză nemaivăzută de omenire în istoria recentă, au transformat guvernarea PNL într-o guvernare a bâlbelor. Singura consolare a liberalilor neaoși e că, măcar, nu ne conduce Dăncilă. He he.

Pandemia a creat panică în rândul populației și a transformat o mână de miniștri în vedete naționale, prezenți zilnic la TV, pentru a liniști țara.

Digisport.ro

Ce surpriză! Despărțiți de mai bine de 16 ani, cei doi au apărut din nou împreună: "Am primit multe telefoane!"

Premierul Ludovic Orban nu mai are nevoie de prezentare, însă specialiștii Raluca Turcan, Florin Cîțu, Marcel Vela, Nelu Tătaru, Monica Anisie și Violeta Alexandru au ajuns și ei la fel de cunoscuți în rândul populației precum Smiley sau Bianca Drăgușanu.

Platon spunea că măsura unui om este dată de ceea ce face când are puterea. Am putea adăuga că măsura unui Guvern e dată atunci când se confruntă cu o situație de criză.

Începe școala în 1 octombrie sau în 14 septembrie?

Ultima, să-i spunem inadvertență declarativă, a Guvernului Orban e destul de recentă. Pe fondul pandemiei de Covid-19, Guvernul a luat în considerare să amâne începutul școlii până în 1 octombrie, lucru logic în contextul în care sunt alegerile în 27 septembrie și poporul trebuie să rămână liniștit.

În acest context, Ludovic Orban declara în 5 septembrie 2020: „Au fost discuţii pe această temă (ca şcolile să înceapă fizic de la 1 octombrie, iar în intervalul 14-30 septembrie cursurile să fie online – n.r.). Există puncte de vedere exprimate de specialişti, în special medici, care spun că atât profesorii, cât şi copiii, într-un procent foarte mare, revin din concedii, că o mare parte dintre cei infectaţi au spus că vin din concediu”.

Ministrul Nelu Tătaru susținea, în paralel, că nu se pune problema ca școala să înceapă în orice altă dată decât 14 septembrie. Între timp, Orban a revenit asupra declarației și susține că nu a vorbit niciodată despre o amânare a începutului școlii. Inadvertența 1

Vor fi toate școlile dotate cu pepsiglas, sau fiecare se descurcă cum poate?

Revenind la școală, de menționat că Guvernul Orban a renunțat la declarația pe proprie răspundere pe care o pregăteau pentru părinți, desigur de teama poporului. Între timp, părinții așteaptă cu înfrigurare 14 septembrie, sau când o fi, pentru că de la promisiunile ministrului Monica Anisie că toate școlil vor fi dotate cu măști și „pepsiglas” sunt simple promisiuni.

În realitate, Guvernul nu are capacitatea să asigure în toate școlile din România un climat de siguranță, astfel că responsabilitatea cade pe umerii fiecărei școli în parte. Cât despre zecile de mii de tablete care ar trebui să ajungă la elevii defavorizați, în contextul în care ar trebui să învețe on-line, acestea se lasă așteptate. Inadvertența 2

Populația Bucureștiului nu a fost testată niciodată în masă

Revenind la Ludovic Orban, premierul și-a obișnuit subalternii cu atitudinea unui director de școală care își ceartă elevii. Nu doar Nelu Tătaru, ci și Marcel Vela sau fostul ministrul al Sănătății Victor Costache au aflat pe pielea lor că nu e bine să îl contrazici pe Ludovic Orban.

Apropo de Victor Costache, îl mai ține minte cineva? În 25 martie, Costache bulversa pe toată lumea când anunța că întreaga populație a Bucureștiului, 2 milioane de locuitori, va fi testată pentru coronavirus.

Era începutul pandemiei, isteria era la ea acasă, iar Guvernul avea o capacitate minimă de testare. „Astăzi am semnat un protocol împreună cu domnul Streinu-Cercel, care va fi validat şi dorim să implementăm un program inovativ de tipul celui din Coreea de Sud, dorim să testăm toţi cetăţenii din Bucureşti cu echipe mobile de testare door-to-door”, explica ministrul în acel moment Adevărul Live.

Declarația i-a fost fatală lui Costache, care a demisionat la nici 24 de ore după o discuție aprinsă cu Ludovic Orban. Premierul lămurea situația, ulterior: nu s-a pus niciodată problema unei testări de o asemenea amploare. Inadvertența 3

Să relaxăm sau să nu relaxăm, asta e întrebarea

Marcel Vela nu a plătit cu postul său, însă i-a fost rărit timpul pe „sticlă” după ce în 15 mai îi ura unui internaut „fir întins la pescuit”. În fapt, ministrul de Interne le transmitea românilor că după 15 mai toată lumea poate să meargă unde vrea, inclusiv la pescuit cu familia. Declarația era făcută în contextul primei relaxări așteptate de români, după luni de stat închiși în case.

„Deplasarea în afara localității va fi permisă pentru anumite categorii de motive, pe care le considerăm întemeiate: deplasări de serviciu, la rude, la activitățile agricole. Dacă dăm drumul la alpinism, înseamnă că se pot duce la munte, adică va exista o anumită relaxare și în ceea ce privește deplasarea în afara localităților”, contracara premierul Orban, conform Digi 24. Inadvertența 4

Violeta Alexandru, pusă la punct în timpul unei ședințe de guvern

Violeta Alexandru e un alt ministru care a simțit „furia” șefului Orban în plină pandemie. Spre deosebire de colegii din Guvern, Alexandru a fost pusă la punct într-o ședință, de față cu toată lumea. Inadverteța 5

Momentul extrem de bizar și neplăcut pentru Alexandru poate fi urmărit în videoclipul de mai jos, la finalul filmării:

Ludovic Orban a preluat un Guvern născut în zodia „vom face” și a încercat să-l ducă pe cele mai înalte culmi ale succesului, însă a fost încurcat de pandemie. Orban nu mai este cel care făcea, cu mândrie, schimbi de geci cu Liviu Dragnea, ci încearcă să se transforme într-un lider autoritar, care își pune la punct subalternii și se pricepe aproape la orice.

Simona Pârvu, directorul Institutului Național de Sănătate Publică, a comentat ușor jenată declarațiile lui Orban care dorea să impună portul măștii la școală, indiferent de context. „Noi am formulat niște recomandări pe care le-am transmis mai departe (în Ministerul Sănătății – n.red.). Printre acestea se numără distanțarea de un metru între bănci, purtarea măștii în recreație, dar nu și în timpul pe care îl petrec copiii în clasă”, a transmis expertul. Inadvertența 6

Un alt episod care susține proverbul „fă ce spune popa, nu ce face popa”, e reprezentat de declarația din 2011 făcută de Orban, la adresa actualului vicepremier Raluca Turcan: „Le-am spus colegelor mele că la liberali, doamnele pot să-și facă o carieră politică și că nu este necesar să treacă prin patul nimănui pentru a ajunge să câștige funcții publice. Un exemplu ar fi cel al Ralucăi Turcan, care a fost asistenta domnului Stolojan, dar și altele”.

Florin Cîțu, la cuțite cu experții din Occident când vine vorba de „previziuni”

Desigur, la capitolul contraziceri fascinante, ar mai merita menționat ministrul de Finanțe Florin Cîțu, însă acesta nu se contrazice cu colegii săi de Guvern ci cu experții mondiali sau europeni. Cu toate că previziunile „din afară” nu văd un viitor strălucit pentru țara noastră, Cîțu a asigurat românii în dese rânduri că vom reveni „în V” și, mai mult, „România va evita recesiune” și vom fi o economie de top în Europa. Pentru că doar timpul va dovedi cine are dreptate, Cîțu merită o simplă mențiune.

Rareș Bogdan, liderul care e în contradicție cu toată lumea din partid

Desigur, o poveste frumoasă nu se poate încheia fără o morală, astfel că mulți se vor întreba unde a dispărut celebrul lider Rareș Bogdan. Exilat la Bruxelles asemeni lui Napoleon pe Insula Elba, Bogdan a dispărut din peisaj, însă a lăsat moștenire două declarații care vor face istorie.

„Vreți să vedeți spitale ca-n Occident? Mergeți la Suceava! Să vedeți ce a făcut Flutur cu bani europeni!”, transmitea extatic Rareș Bogdan în fața mulțimii, în momentul în care era inaugurată o nouă secție a Spitalului Județean Suceava. Cel care avea să devină focar de infecție cu Covid-19 după o serie de nereguli organizatorice demne de o țară mai puțin dezvoltată. Vorbim despre același spital care fusese decorat de liderul din penumbră al partidului, Klaus Iohannis, cu o medalie.

Cu toate acestea, Bogdan i-a declarat război lui Orban în urmă cu o săptămână, sătul de sutele de primari PSD care sunt transferați în PNL. „Îl atenționez public pe Ludovic Orban și pe colegii mei să înceteze cu traseismul. Îi rog frumos să înceteze cu cel mai josnic trafic de persoane, trafic de sclavi, pentru că este cel mai josnic în democrația românească. Îi rog să înceteze. Echivalează cu faptul că PNL recunoaște că nu are suficienți oameni și suficient de buni pentru a guverna și este nevoie să ia de la PSD. Îi atenționez public să înceteze orice transfer, inclusiv de deputați și senatori, pentru că îi voi ataca public, inclusiv pe Ludovic Orban. M-am săturat să tac, m-am săturat ca partidul meu să fie pus în genunchi. Sunt transferuri mizerabile de oameni care nu au ce căuta în PNL”, a răbufnit Bogdan la începutul lunii septembrie.

Pentru popor, ciuma roșie s-a transformat în Covid-19, însă vaccinul nu stă într-o seringă, ci în ștampila de vot.