Pe teritoriul țării noastre există un sat unde au fost descoperite adevărate minuni ale naturii în subteran. Mulți oameni i-au spus ”El Dorado din Europa” pentru bogăția rară găsită pe lângă sutele de tone de aur. E un ținut magic care merită să fie vizitat măcar o dată-n viață.
Localitatea românească cu numeroase comori de aur și metale prețioase se găsește în Munții Metaliferi, destul de aproape de municipiul Deva. Era numită ”El Dorado din Europa”, având o istorie foarte bogată în spate.
Odinioară era un loc faimos datorită bogățiile subterane, cum ar fi aurul, argintul și telurul. Acesta se numește Săcărâmb și este un sat care face parte din comuna Certeju de Sus din județul Hunedoara, Transilvania.
De-a lungul timpului a atras atenția mulțumită comorile din pământ, dar și pentru conul vulcanic în jurul căruia a luat fiinţă aşezarea. Acest munte ascundea o cantitate impresionantă de metale preţioase şi rare care au fost scoase de oameni din adâncurile sale.
În ultimele 3 secole au fost extrase cantități impresionante de aur, argint și telur. A fost un oraș minier unic în lume, pe teritoriul său fiind descoperite peste 100 de tipuri de minerale. Două dintre acestea sunt unice în lume, în timp ce altele 5 au fost identificate doar în Africa de Sud.
În împrejurimile localității, la poalele Cetrașului, a fost găsit un vas conținând monede de aur și un lanț de bronz. Monedele sunt republicane romane, fiind întrebuințate în relațiile de schimb de către daci înainte de cucerirea romană.
Așa se face că a atras atenţia unui număr mare de exploratori străini. Aceștia erau foarte interesați să viziteze satul din România pe care l-au numit El Dorado din Europa. De asemenea, în unele relatări acest loc era denumit „Dealul Patimilor”.
Satul Săcărâmb a fost descris în nenumărate gravuri care ilustrau jurnalele publicate de străinii care au călătorit în Transilvania. Așezarea minieră a fost subiectul multor articole care au apărut în presa de peste hotare.
„Cum Transilvania este singura regiune din toată lumea unde s-a descoperit până acum tellurium, curiozitatea noastră era foarte vie să cercetăm mina de la Săcărâmb.
În cele din urmă ni s-a arătat din depărtare într-o privelişte îndrăzneaţă, sus de tot pe culmile acestei regiuni de munte şi într-un chip foarte pitoresc şi impresionant. În partea dreaptă se înălţa masiv perpendicular un perete gol de stâncă ce se ascuţea la vârf, pe care era înfipt un crucifix mare de lemn.
Deva însăşi poate fi văzută din locul acesta şi nimic nu poate fi ceva mai frumos decât perspectiva mândră oferită aici asupra văii în care se află”, nota Edward Daniel Clarke, mineralog englez, în 1802, relatează Adevărul.
Satul Săcărâmb era cunoscut pentru comorile pe care le ascundea în subteran, motiv pentru care toți oamenii care erau stabiliți în această regiune aveau legătură cu mineritul. Din păcate, acest aspect a dus la o adevărată goană după aur.
În anul 1805 Wilhelm Gottlob Ernst Becker, un specialist minier din Freiburg, a ajuns în România, unde a observat că 700 de persoane lucrau în această regiune. Expertul a relatat că foarte mulți hoți erau atrași de mirajul comorilor, cu toate că minele erau supravegheate în permanență.
Topograful austriac Joseph Adalbert Kricke a vizitat localitatea în februarie 1828, fiind uimit de munca grea pe care erau nevoiți să o depună oamenii pentru a extrage aurul din subteran. Muncitorii erau nevoiți să meargă prin apă care le ajungea până la glezne, până în măruntaiele pământului.
Acesta a rămas impresionat de mina de aur, însă a susținut că a fost încărcat și de o mare tristețe din cauza bieților mineri care trebuiau să parcurgă în fiecare zi o distanță lungă, pentru a-şi câștiga traiul și leafa.
Minele din satul Săcărâmb aveau să fie închise în anul 2004, printr-o Hotărâre de Guvern. Cei care ajung în zonă pot observa ruinele fostei biserici greco-catolice. Lăcașul de cult s-a prăbuşit după aproape jumătate de secol de la incendiul care a dus la distrugerea completă a aşezării.
Printre obiectivele turistice din zonă se numără Rezervația naturală Măgurile Săcărâmbului, care are o suprafață de 13 hectare. De asemenea, turiștii pot merge la Izvorul Franz Iosef sau pot vizita Biserica trăsnită.