News

Scăderea inflației ar putea fi pusă în pericol de populismul Guvernului. “Să o lăsăm puțin mai moale cu creșterile de salarii”

În luna decembrie a anului trecut, rata inflației a înregistrat o ușoară scădere față de luna noiembrie, însă e nevoie ca Guvernul să susțină acest trend prin politicile sale
13.01.2023 | 18:22
Scaderea inflatiei ar putea fi pusa in pericol de populismul Guvernului Sa o lasam putin mai moale cu cresterile de salarii
Politica fiscală a Guvernului va influența evoluția inflației în 2023. Sursa foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Economiștii sunt de părere că datele pozitive prezentate de către Institutul Național de Statistică vineri, privind rata inflației pe luna decembrie, nu garantează neapărat un trend descendent pe următoarele luni, fiind necesară o coordonare a politicii monetare a BNR cu politica fiscală a Guvernului.

Scădere ușoară a inflației la finalul anului 2022

INA a anunțat vineri că pentru luna decembrie a anului 2020, rata inflației a fost de 16,4%, în ușoară scădere față de luna anterioară, atunci când atinsese maximul de 16,8%. Potrivit sursei citate, față de luna decembrie a anului 2021, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 22,05% și cu 1,26% faţă de noiembrie 2022, cu cele mai mari scumpiri înregistrându-se la zahăr (cu 62,79%, în decembrie 2022 faţă de decembrie 2021) sau unt (cu 45,14%, în decembrie 2022 faţă de decembrie 2021, şi cu 1,35% faţă de noiembrie 2022). În ceea ce privește mărfurile nealimentare, acestea s-au scumpit cu 14,95% în decembrie 2022 faţă de decembrie 2021 şi au scăzut cu 0,32% faţă de noiembrie 2022, cu cele mai mari scumpiri înregistrându-se la preţurile la energie electrică, care au crescut 45,14%, în decembrie 2022 faţă de decembrie 2021 şi cu 4,79% faţă de noiembrie 2022.

ADVERTISEMENT

În luna noiembrie BNR estimase că anul acesta rata inflației va începe să scadă încă din trimestrul I al anului 2023, urmând a avea un ritm de scădere mult mai pronunțat până la ajunge sub 10% în trimestrul III al anului. Ministrul finanțelor, Adrian Câciu a susținut această predicție, susținând că puseul inflaționist s-a încheiat pentru țara noastră.

„S-a ajuns la punctul de inflexiune la care inflaţia nu se mai poate exprima decât dacă nu mai are cine să cumpere, dacă nu mai există cumpărare. Anul acesta ne-am axat pe compensarea efectelor inflaţiei, a încerca să combatem erodarea puterii de cumpărare. Anul 2023 va fi un an de recuperare a puterii de cumpărare. Să sperăm să ajungem la nivelul de dinainte de situaţia prepandemică. Toate calculele mă conduc spre zona unei inflaţii de o singură cifră la finalul anului 2023”, a declarat acesta la Euronews România.

ADVERTISEMENT

Aceste ultime cifre vin în contextul altor date pozitive la nivel global, cu impact imediat asupra economiei României. În Statele Unite rata inflației pe luna decembrie a fost de 6,5%, cea mai mică din ultimul an, cu speranța printre mulți analiști că acest lucru se va avea efecte la nivelul întregii economii mondiale, iar Goldman Sachs și-a schimbat predicțiile asupra evoluției economiei în zona euro, estimând o creștere cu 0,6% după ce anterior vedea o recesiune în economia europeană.

Scepticism cu privire la scăderea inflației

Pe de altă parte economiștii sunt de părere că este mult prea devreme să sărbătorim aceste cifre optimiste privind evoluția inflației în România. Profesorul Bogdan Glăvan susține, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că această mică scădere a inflației poate fi explicată prin ieftinirea carburanților și că datele INS ce arată o  scădere continuă a producției industriale în raport cu țările din jur ceea ce indică o scădere extrem de înceată a inflației.

ADVERTISEMENT

„Asta s-a întâmplat exclusiv datorită ieftinirii carburanților în decembrie. Cât de probabil este să se ieftinească motorina în continuare? Puțin probabil. Așa că vom vedea o decelerare lentă a inflației în lunile următoare. Să sperăm că anul 2023 îl vom încheia cu o rată a inflației de sub 10%.

Tot azi însă INS a arătat și producția industrială, trendul este tot în scădere și vreau să vă arăt această evoluție în raport cu vecinii noștri. Evoluția producției industriale în acest an arată în România cel mai prost. De ce? Fiindcă statul a scumpit energia și asta a afectat grav industria. Avem una din cele mai mari tale ale inflației în industrie din Europa. Culmea, asta s-a întâmplat în țara cu cele mai mari resurse de energie din cele patru arătate aici”, a susținut acesta.

ADVERTISEMENT

De altfel, miercuri BNR a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an și majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută, de la 5,75 la sută pe an.

De altfel, mai mulți economiști au atras atenția că politica agresivă a băncilor centrale de a stăvili creșterile prețurilor riscă să afecteze sectoarele producătoare ale economiei, pentru care creditul s-a scumpit semnificativ și să afecteze creșterea producției și astfel să contribuie la presiunile inflaționiste.

Profesorul Cristian Păun este de părere că inflația afectează toate segmentele economiei, atât zona producătoare cât și consumatorii, și tocmai de aceea este necesară o intervenție rapidă și hotărâtă pentru a nu avea o criză inflaționistă care să se prelungească pe o durată mai mare de timp.

„Dobânda mărită lovește și în companii și în cei care fac investiții, cei care încearcă să continue să producă. De aceea este foarte important ca acest puseu inflaționist să fie temperat repede și brusc, pentru că dacă o lălăim mult cu acest fenomen și nu luăm măsurile drastice, categorice pe care ar trebui să le luăm, ajustările nu se produc rapid. Iar o lălăială lungită a acestei crize în România va împinge încet încet toate aceste măsuri de politică monetară, de scumpire a creditului, de scumpire a vieții pe credit, într-o zonă pro-ciclică, adică adâncim criza în loc să o rezolvăm.

Dacă în câteva luni vom reuși să temperăm inflația și probabil că vom reuși dacă nu cădem în capcana populismului și începem cu creșteri salariale, creșteri de solde la soldați, inflația se va tempera semnificativ în a doua parte a anului. Dacă nu rezistăm, și din motive populiste începem din nou să aruncăm cu bani în populație, mai ales acum când dobânzile sunt mari, și nu ne calmăm deficitul pe care-l avem, vom vedea contrariul. Deci totul depinde de cât de mult o lălăim.”, a declarat, pentru FANATIK, Cristian Păun, profesor la ASE.

Mai mult, acesta este de părere că politicile fiscale ale Guvernului, prin majorări de taxe pentru mediul privat și creșterea salariului minim pe economie, ar fi trebuit amânate cu cel puțin jumătate de an pentru a micșora presiunile asupra mediului privat, presiuni care la rândul lor alimentează presiunile inflaționiste.

„Au dreptate și cei care spun că lovim în companii, inflația lovește în toată lumea prin diferite direcții, prețurile la materiile prime pentru companii au crescut, aici companiile au o inflație de 50-60% când se aprovizionează cu materii prime, energie, utilități. Îi lovește și dobânda pe cei din mediul privat, îi lovește și statul, care a crescut fiscalitatea pentru microîntreprinderi, IMM-uri, TVA-ul, îi lovește statul care a crescut și el salariul minim – de asta nu cred că era momentul ca între toate aceste presiuni care există pe mediul de afaceri să vină Guvernul și să crească și salariul minim de la 1 ianuarie.

Cred că mai putea aștepta până în a doua jumătate a anului, pentru că devine pro-ciclic atunci. E nevoie de o coordonare mai bună între BNR și Guvern, altfel se faultează reciproc”, a mai precizat Cristian Păun pentru FANATIK.

Guvernul nu-și coordonează politica fiscală cu BNR

Potrivit economistului Cristian Păun, creșterile salariale din sectorul bugetar anunțate la finalul anului trecut, plus zvonurile privind alte posibile măriri similare la Ministerul Apărării și nu numai, arată că nu există o bună coordonare între politica monetară dusă de BNR și politica fiscală a Guvernului. În opinia acestuia Palatul Victoria ar trebui să sprijine mai bine politica BNR și să evite acest tip de măsuri pentru a vedea într-adevăr o scădere a inflației în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât ministrul finanțelor, Adrian Câciu, declara la finalul anului trecut că odată cu un trend de scădere al inflației Guvernul poate lua în calcul majorarea salariilor cu rata inflației.

„În primul rând cred că ar trebui să o lăsăm puțin mai moale cu creșterile aceasta de venituri, mai ales înspre sectorul bugetar, care nu produce bunuri de consum, nu produce bunurile și serviciile care se regăsesc în rata inflației cu creșterile cele mai mari. Nu vorbim de producția de zahăr, lapte, unt, unde vedem creșteri de prețuri de 35-40% în 2022, la Guvern și la angajații din sectorul bugetar.

Aici ar trebui deocamdată să o lăsăm puțin mai moale cu creșterile de salarii din două motive. În primul rând faptul că nu aici se produc bunurile care pot tempera inflația și doi, pentru că în sectorul bugetar deja salarizarea este mai mare cu 20-30% pe medie, comparativ cu sectorul privat, și atunci deocamdată nu cred că ar trebui să fim atât de prompți în a livra creșteri salariale în concordanță cu rata inflației pentru că asta înseamnă spirala inflație-salarii, mai ales atunci când aceste majorări se produc în sectorul bugetar, sector care trăiește din taxarea sectorului privat și care, pe de altă parte nu produce acele bunuri unde vedem prețurile majorate semnificativ”, a declarat, pentru FANATIK, Cristian Păun.

Mai mult, potrivit acestuia ar trebui ca atât populația, dar și autoritățile, să adopte un comportament/ politică de reduce a consumului pe bază de credit.

„Încă un lucru pe care ar trebui să-l facem cu toții, un răspuns la politica monetară, ar trebui să temperăm viața pe credit, și aici înseamnă de fapt să nu mai consumăm resurse pe care nu le avem și care, prin operațiunile de creditare le aducem din viitor în prezent. Și acest lucru este valabil nu doar pentru populație, care și-a ajustat masiv consumul pe credit, dar același principiu ar trebui să fie valabil și pentru stat. Adică, cel puțin în perioada imediat următoare, dacă vrem să avem, o inflație mai temperată semnificativ, ar trebui să fim mai temperați cu cheltuielile pe credit”, a mai precizat acesta.

ADVERTISEMENT