Universitatea Harvard a intrat în conflict deschis cu administrația Trump, după ce a refuzat o listă de cerințe transmise de Casa Albă pentru a combate antisemitismul. Ca reacție imediată, guvernul american a decis înghețarea a peste 2,2 miliarde de dolari în granturi și contracte federale.
Potrivit unei scrisori obținute de New York Times, administrația a cerut modificări în zece direcții-cheie. Printre acestea se regăsesc raportarea studenților considerați „ostili valorilor americane”, verificarea profesorilor pentru plagiat și diversificarea opiniilor în cadrul fiecărui departament.
În plus, oficialii americani doresc auditarea externă a programelor care ar alimenta hărțuirea antisemită, totul sub control guvernamental. Pentru Harvard, astfel de măsuri ar fi însemnat o schimbare radicală de structură și pierderea independenței academice, scrie Bbc.com.
Alan Garber, președintele interimar al Harvard, a respins cerințele Casei Albe printr-un mesaj ferm. Acesta a declarat că universitatea nu va permite controlul direct al statului asupra „condițiilor intelectuale” și că nu va ceda în fața presiunii politice. El a subliniat că, deși unele cerințe vizează combaterea antisemitismului, cele mai multe încalcă libertatea de exprimare și autonomia academică garantate prin Constituție.
Decizia luată de Donald Trump a fost luată într-un moment deja tensionat, pe fondul protestelor anti-război în campusurile universitare din toată țara. Unii dintre participanții la manifestații au fost reținuți de autorități, inclusiv studenți de la Columbia și Tufts. La Harvard, profesorii au reacționat dur: au intentat un proces împotriva guvernului, acuzând un atac direct la adresa libertății academice. În același timp, unii oficiali ai administrației susțin că instituțiile de elită promovează o agendă politică partizană.
Oficialii guvernamentali au explicat decizia de blocare a fondurilor printr-un comunicat dur. Potrivit acestuia, „hărțuirea studenților evrei este intolerabilă, iar perturbarea învățării este inacceptabilă”. În plus, au acuzat conducerea Harvard că se consideră deasupra regulilor, întruchipând „mentalitatea periculoasă” a marilor universități americane.
Spre deosebire de Harvard, Universitatea Columbia a acceptat o parte dintre condițiile impuse de administrația Trump, după ce i-au fost tăiate fonduri în valoare de 400 de milioane de dolari. Decizia a fost criticată de unii studenți și profesori, care au acuzat conducerea de capitulare. Între timp, autoritățile de imigrări au început să rețină studenți străini implicați în proteste, precum Mohsen Mahdawi, care a fost arestat în timp ce își susținea interviul pentru cetățenia americană.
David Armitage, profesor de istorie la Harvard, a reacționat dur la măsura luată de guvern. El a declarat că universitatea își permite să reziste, fiind cea mai bogată instituție de învățământ superior din SUA, cu o dotare de peste 53 de miliarde de dolari. „Este un act răzbunător și nefondat. Trump vrea să reducă la tăcere libertatea de exprimare”, a declarat profesorul.