Descoperirile recente din sistemul vamal arată că mai mulți angajați ar fi obținut documente de încadrare în grad de handicap în mod necorespunzător. Autoritățile analizează situațiile pentru a stabili responsabilități, în timp ce avocații avertizează asupra riscului de a afecta drepturile celor care au nevoie reală de sprijin social.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat luni seară, 16 februarie, că în urma miilor de verificări realizate în cazul persoanelor cu dizabilități au fost identificate 3.194 de „certificate de neîncadrare”. Mai exact, este vorba despre persoane care fuseseră încadrate eronat, abuziv sau chiar ilegal ca având o deficiență. Oficialul a precizat că dosarele vor ajunge la Parchet, pentru stabilirea eventualelor răspunderi penale.
„Să contextualizăm: România are aproximativ 6,5% din populație persoane cu dizabilități, comparativ cu media de 16% în Uniunea Europeană.
Nu este un procent exagerat, dar există fraude care au făcut obiectul controalelor succesive – sub ministrul Budăi, sub Simona Bucura-Oprescu și acum, și vor continua”, a precizat Manole în cadrul unei emisiuni de la Antena 3 CNN.
Ministrul a explicat că analiza documentelor s-a realizat în baza unui ordin nou privind criteriile de acordare a gradului de invaliditate. Pe lângă cele 3.194 de situații în care certificatul nu ar fi trebuit emis, au fost depistate și 4.036 de cazuri în care persoanele au fost încadrate incorect în defavoarea lor, primind un grad mai mic decât cel corespunzător.
Florin Manole a oferit și un exemplu concret: „Domnul Bolojan a vorbit despre o vamă unde 11 vameși aveau toți grad de dizabilitate. Corpul de control a intervenit și a făcut tot ce a putut, dar anumite aspecte nu pot fi soluționate decât de Parchet.
Acest dosar va fi trimis procurorilor, astfel încât cei care au abuzat intenționat de sistem să răspundă pentru faptele lor”.
Pornind de la acest caz, FANATIK a solicitat puncte de vedere și liderului de sindicat al polițiștilor și vameșilor, care a subliniat că investigația trebuie să respecte toate rigorile legii. De asemenea, un avocat consultat de redacție a detaliat care ar putea fi consecințele pentru cei 11 angajați ai Vămii, dacă vor fi găsiți vinovați.
Pe pagina sa de Facebook, Florin Manole a completat: „De la aplicarea noilor criterii de dizabilitate, facem ceea ce este corect pentru cei care au nevoie de sprijinul statului.
Cei care au păcălit sistemul vor ieși de sub protecția statului, iar fraudele clare vor fi sesizate Parchetului. Corectăm sistemul astfel încât beneficiile să ajungă doar la cei care le merită cu adevărat”.
FANATIK a stat de vorbă mai întâi cu Lincu Vasile, reprezentant al Sindicatului Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex”, care subliniază că neregulile privind documentele de încadrare în grad de handicap nu reprezintă cazuri izolate, ci apar în mai multe sectoare de activitate. În opinia sa, vina nu poate fi plasată exclusiv în sarcina angajaților, ci și asupra mecanismului care gestionează evaluările medicale, unde există vulnerabilități ce permit astfel de derapaje.
„Și dacă se cunosc persoanele care au apelat la astfel de practici, nu vor vrea să spună care sunt cei vizați de control. Dar nu mă îndoiesc de existența acestor cazuri întrucât sunt în toate domeniile de activitate, existența lor fiind aproape notorie.
În opinia mea, problema este în sistemul de sănătate, la comisiile care stabilesc existența gradului de invaliditate”, a afirmat Lincu Vasile.
Sindicalistul adaugă că unele cazuri nu pot fi reduse strict la ideea de abuz individual, ci trebuie analizate și prin prisma specificului activității din vamă și a condițiilor în care lucrează angajații.
„În ceea ce privește angajații din sistemul vamal trebuie reținută și particularitatea că, la punctele vamale de trecere a frontierei, aceștia își desfășoară activitatea în același condiții (factori de risc) ca și polițiștii de frontieră, dar la pensie vameșii ies la 65 de ani, iar polițiștii ies la pensie de la 48 ani.
A se vedea faptul că resursa umană din sistemul vamal este îmbătrânită, există boli profesionale nerecunoscute oficial pentru că statul nu face demersuri pentru a le constata, ceea ce favorizează apelarea la practica de pensionare pe caz de boală/invaliditate”, a dezvăluit, pentru FANATIK, sindicalistul din Poliție și Vamă.
Tema adeverințelor de handicap presupus obținute fraudulos este una sensibilă, iar specialiștii în drept spun că abordarea trebuie să fie una echilibrată. FANATIK a discutat și cu avocatul Artin Sarchizian, care atrage atenția că nu orice situație trebuie automat calificată drept infracțiune.
„Discuția despre fraudele privind certificatele de dizabilitate trebuie purtată cu multă rigoare și responsabilitate. Acolo unde există fraudă, vorbim fără echivoc despre răspundere penală, iar astfel de situații trebuie investigate și sancționate ferm. În egală măsură însă, trebuie făcută o distincție clară între fraudă și eroare. Acolo unde au existat greșeli administrative sau de evaluare, acestea pot și trebuie corectate prin mecanisme legale, fără a dramatiza excesiv.
Cel mai mare risc, din perspectiva mea, este ca reacția la astfel de cazuri să fie una emoțională și disproporționată, care să conducă la o exigență excesivă a comisiilor de evaluare”, a explicat avocatul Artin Sarchizian.
Acesta avertizează că, în climatul actual al controalelor și al suspiciunilor, persoanele cu dizabilități reale ar putea avea de suferit. Măsurile adoptate de stat, spune el, trebuie calibrate atent pentru a proteja drepturile celor care depind de sprijin social.
„Într-un asemenea climat, există pericolul real ca persoane care au dizabilități autentice și au nevoie reală de sprijin să fie nedreptățite sau excluse de la protecția socială la care sunt îndreptățite.
Intervenția statului în aceste situații ar trebui să fie, metaforic vorbind, una
Din păcate, nu sunt puține cazurile în care persoane cu dizabilități evidente au relatat că nu au obținut certificatul de încadrare sau au fost evaluate restrictiv, deși situația lor medicală o impunea”, a punctat, pentru FANATIK, apărătorul.
În opinia avocatului, combaterea abuzurilor este necesară, însă trebuie realizată cu discernământ, pentru a evita noi nedreptăți.
„În concluzie, combaterea fraudei este necesară, dar trebuie făcută cu echilibru, discernământ și respect pentru drepturile persoanelor vulnerabile, astfel încât măsurile corective să nu producă mai multă nedreptate decât problema pe care încearcă să o rezolve.
În astfel de cazuri, depinde de infracțiunii: abuz în serviciu, fals, fals intelectual, luare de mită, pedeapsa diferă. Oricum peste 7 ani”, a concluzionat Sarchizian.